Klaus Iohannis, prima acțiune după ce a fost "dat dispărut". Ce numire a semnat președintele
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, acreditarea Danielei-Brînduşa Băzăvan, ambasador în Regatul Thailandei, şi în calitate de ambasador în Republica Populară Democrată Laos.
Administraţia Prezidenţială anunţă că preşedintele a semnat decretul privind acreditarea Danielei-Brînduşa Băzăvan, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Thailandei, şi în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Populară Democrată Laos, cu reşedinţa la Bangkok.
De asemenea, şeful statului a semnat decretul privind eliberarea din funcţia de judecător a lui Nasz Csaba-Béla la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motivul fiind pensionarea, la data de 1 februarie 2024 şi decretul privind eliberarea din funcţia de judecător a lui Mihai-Zamfir Lucian-Cătălin la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, tot pentru pensionare, la data de 1 februarie 2024.
Deputatul AUR Adrian Axinia a depus la Secţia 17 Poliţie din Bucureşti o cerere pentru a declara dispariţia preşedintelui Klaus Iohannis. Acesta şi-a motivat demersul ca urmare a faptului că din data de 18 decembrie 2023 Klaus Werner Iohannis n-a mai întreprins nicio acţiune publică, anunţă parlamentarul AUR.
„Klaus Werner Iohannis nu a mai apărut public din data de 18 decembrie 2023. Acesta este absent complet din spaţiul public, neîndeplinindu-şi obligaţiile legale care îi revin conform fişei postului stabilită de Constituţia României. Spre exemplu, având în vedere masivele proteste de stradă, acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu trasate de Constituţia României conform articolului 80 alineatul 2: „(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, afirmă deputatul AUR, Adrian Axinia.
„Dacă există probleme de sănătate care l-au împiedicat să se prezinte la locul de muncă, ele trebuie cunoscute de angajatorii săi: cetăţenii României. Dacă se află într-o situaţie de suferinţă, creştineşte, am dori să-i fim sprijin”, a arătat deputatul AUR.