Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

În urma solicitarilor USR, a petiției Declic și a demersurilor activiștilor de mediu, președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare una dintre cele mai toxice legi pentru mediu, "nășită" în laboratoarele grupurilor de interese PSD și ALDE!

”Dacă legea asta ar fi fost promulgată, Parcul Național Defileul Jiului ar fi fost condamnat la distrugere de proiectul ilegal al Hidroelectrica, dar și alte râuri de munte și arii naturale protejate ar fi ajuns la mâna intereselor obscure.

Vom continua lupta până la capăt pentru a opri această lege distructivă”, spune senatorul Mihai Goțiu.

Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică definește „lucrările de interes public major”. Potrivit art. 5 din legea menționată, vor intra în această categorie lucrările care se declară de interes național și traversează localități, drumuri județene, orășenești și comunale și asigură legăturile cu municipii, orașe și comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice.

”Sintagma „pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale” este neclară și, aparent, incompatibilă cu utilitatea publică declarată pentru lucrări de interes național. Totuși, includerea acestei categorii de lucrări în sfera lucrărilor de „interes public major” ar putea fi justificată prin prisma unei însumări mai ample de interese locale ce ar putea excede planului local, însă acest aspect ar trebui să fie clarificat în cuprinsul normei.

În ceea ce privește includerea în sfera „lucrărilor de interes public major” a lucrărilor „privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice”, considerăm că norma este lipsită de predictibilitate și ar putea genera dificultăți în aplicare.

Din modul de redactare a normei, această categorie de lucrări nu este circumstanțiată vreunui tip de interes (local/național) ceea ce permite, în aplicare, interpretarea potrivit căreia ar putea fi considerate lucrări de interes public major orice lucrări privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă. Din această perspectivă, apreciem că se impune stabilirea, prin lege, a unor criterii clare care să permită încadrarea acestor tipuri de lucrări în sfera „lucrărilor de interes public major”.

Circumstanțierea este cu atât mai importantă cu cât legiuitorul trebuie să aibă în vedere, pe de o parte, echilibrul dintre nevoia de dezvoltare socio-economică și nevoia de protecție a mediului, iar pe de altă parte, respectarea angajamentelor internaționale ale României.

În ceea ce privește evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice și private care pot avea efecte semnificative asupra mediului, semnalăm că Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, prin art. 18 alin. (5) instituie o excepție de la emiterea acordului de mediu pentruproiectele care trebuie realizate din considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, și în lipsa unor soluții alternative la acestea, însă numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența rețelei Natura 2000.

Totodată, considerăm că legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de către Parlament și din perspectiva respectării angajamentelor internaționale ale României. În acest sens, se impune a fi avute în vedere și dispozițiile Legii nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, ale Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, ale Legii nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ale Legii nr. 14/1995 pentru ratificarea Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenția pentru protecția fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994, precum și cele ale Legii nr. 389/2006 pentru ratificarea Convenției-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Față de argumentele expuse și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică”, se arată în cererea de reexaminare semnată de Klaus Iohannis.