MENIU

Julian Assange, audiat la Londra în lupta sa împotriva extrădării în SUA. Fondatorul WikiLeaks riscă până la 175 de ani de închisoare

Julian Assange, fondatorul WikiLeaks
Julian Assange, fondatorul WikiLeaks

Audierea de extrădare a lui Julian Assange este reluată luni, relatează Deutsche Welle. Fondatorul WikiLeaks va fi condamnat la ani grei de închisoare, de până la 175 de ani, în cazul în care va fi extrădat în SUA, pentru publicarea de informații în interes public.

 

Audierile sunt programate să dureze patru săptămâni și orice decizie luată de judecătorul districtual poate fi apelată la o instanță superioară.

Assange, transferat de la Belmarsh, va ajunge într-o sală de judecată din Curtea Penală Centrală din Londra, Old Bailey, unde soarta sa va fi stabilită în următoarele trei săptămâni.

Audierile pentru extrădare au fost amânate deja din cauza pandemiei de coronavirus. Erau programate să înceapă la 25 februarie 2020, dar au fost amânate până în toamnă, și din cauza COVID-19.

Julian Assange, de 49 de ani, este încarcerat la închisoarea de maximă siguranță Belmarsh din sud-estul Londrei. A fost aleasă această închisoare, construită pentru a găzdui teroriști și criminali, deși în capitala Regatului Unit sunt cel puțin opt închisori. Condițiile din Belmarsh sunt considerate destul de dure, BBC comparându-le cu cele din Guantanamo, potrivit Deutsche Welle.

Marea Britanie îl ţine încarcerat pe Assange din iulie anul trecut (2019). Poliţia britanică l-a arestat pe Assange în aprilie 2019, la Ambasada Ecuadorului, pentru că nu s-a predat în conformitate cu un mandat de arestare emis anterior, legat de acuzaţiile aduse împotriva sa de Suedia, acuzaţii ce ulterior au fost retrase. Poliţia britanică a intervenit după ce autorităţile de la Quito i-au ridicat lui Assange statutul de refugiat și l-au predat forţelor de ordine.

Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini

SUA îl acuză că ar fi conspirat cu fostul analist militar Chelsea Manning (fostă Bradley Manning), pentru publicarea unor materiale clasificate, strict secrete, în 2010.

Heike Hänsel, membru Bundestag, va fi prezent la audierea de extrădare. Adjunctul liderului parlamentar al Partidului de Stânga a acuzat în cazul Assange un „proces motivat politic care vizează un jurnalist de investigație” și persecuția extrateritorială a unui „jurnalist pe pământ european care a lucrat ca jurnalist în Europa”, potrivit Deutsche Welle.

În cazul Assange s-a văzut „o eludare a statului de drept”, susține Nils Melzer, profesor de drept internațional la Universitatea din Glasgow și raportorul special al ONU pentru tortură, scrie aceeași publicație.

„Assange nu are dreptul la ceea ce i se cuvine, la care au dreptul chiar și cei mai răi criminali de război. Nu are acces la avocații săi americani. Are acces foarte limitat la avocații săi britanici și aproape că nu are acces la documentele avocaților. Acestea sunt încălcări procedurale foarte grave, absolut inutile și nejustificate”, a declarat Melzer pentru Deutsche Welle.

Acestora li se adaugă și încălcarea dreptului la comunicarea cu avocații săi în perioada în care a stat la Ambasada Ecuadorului din Londra, mai scrie aceeași publicație. 

Pentru ce este inculpat Julian Assange

Julian Assange este inculpat de Statele Unite de 18 capete de acuzare cu privire la o o uriaşă divulgare de documente clasificate diplomatice şi aparţinând Apărării. Pentru aceste acuzații, potrivit legilor din SUA, Assange riscă până la 175 de ani de închisoare. Acuzat mai întâi de piraterie informatică, Assange a fost inculpat în mai 2019 pentru alte 17 capete de acuzare de justiţia americană, pe baza legislaţiei antispionaj. 

Statele Unite îl acuză pe Assange că a pus în pericol surse prin dezvăluirea în 2010 de  WikiLeaks a unei cantităţi imense de documente militare şi diplomatice clasificate. Australianul este acuzat de "complot" împreună cu fostul analist militar Bradley (ulterior Chelsea) Manning, aflat la originea acestei scurgeri fără precedent de documente, riscând să fie condamnat la zeci de ani de detenţie.

Ministerul american al Justiţiei a anunţat luna trecută noi acuzaţii împotriva lui Assange şi WikiLeaks, conform cărora ar fi recrutat hackeri şi i-ar fi încurajat pe alţii să obţină informaţii secrete, încălcând legea americană privind spionajul.

Avocaţii lui Assange susţin că toate aceste acuzaţii sunt motivate politic. El este susținut de mai multe organizații nonguvernamentale, precum și de alți artiști

Julian Assange, inculpat în SUA pentru spionaj. ”Este sfârșitul libertății de exprimare”

SUA îl acuză în special pentru că a pus în pericol unele dintre sursele lor prin faptul că a publicat, pe WikiLeaks, în 2010, 250.000 de telegrame diplomatice şi 500.000 de documente confidenţiale despre activităţile armatei americane în Irak şi Afganistan.

CINE ESTE JULIAN ASSANGE

Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia) este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații. Înainte de a pune bazele WikiLeaks în 2006, a studiat fizica și matematica și s-a ocupat de programarea calculatoarelor.

A trăit în mai multe țări, a avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier", publicată în 1997 de editura Reed Books Australia.

Assange a fondat site-ul WikiLeaks în 2006 și facea parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer.

În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afganistan și Irak.

Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început publicarea telegramelor secrete ale Statelor Unite. 

Pentru activitatea sa pe WikiLeaks, Assange a primit trei premii pentru jurnalism: „Freedom of Expression Awards” în 2008, „Amnesty International UK Media Award” (la categoria „New Media”) în 2009 pentru publicarea în 2008 a materialului „Kenya: The Cry of Blood – Extra Judicial Killings and Disappearances”, un raport al organizației Kenya National Commission on Human Rights despre încălcarea drepturilor omului în Kenya[14] și „Sam Adams Award” în 2010. Assange fost nominalizat la titlul de Time Person of the Year în 2010. 

WikiLeaks a publicat 10 milioane de documente secrete, inclusiv 30 de mii de emailuri private ale lui Hillary Clinton, de pe vremea când aceasta era secretar de stat. Scurgerile de informații au costat-o pe Clinton președinția Statelor Unite.

Julian Assange, co-fondatorul Wikileaks, a fost arestat la Londra. Primele imagini

Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie 2019 la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. Pe data de 7 decembrie 2010 Assange a fost arestat de poliția britanică deoarece pe numele său fusese emis un m andat european de arestare din partea autorităților suedeze, el fiind acuzat de viol.

A primit azil politic în Ambasada Ecuadorului din Londra in 2012, unde se afla până pe 11 aprilie 2019. El se refugiase în 2012 la ambasada Ecuadorului de la Londra pentru a nu fi extrădat în Suedia, unde era acuzat de viol. În noiembrie 2019, a scăpat de acuzațiile de viol din 2010 după ce parchetul suedez a abandonat ancheta. Assange a negat mereu aceste acuzaţii, a evitat să fie extrădat în Suedia timp de şapte ani.

După scoaterea din ambasada Ecuadorului din Londra, Assange a fost codamnat, la 1 mai 2019, de tribunalul londonez din Southwark, la 50 de săptămâni de închisoare pentru încălcarea termenilor eliberării condiţionate. După condamnare, WikiLeaks a reacționat pe Twitter: „E o nebunie. Este sfârşitul jurnalismului pe subiecte de securitate naţională şi al primului amendament al Constituţiei, care garantează libertatea de exprimare”. 

În iunie 2019, fostul ministru de interne britanic Sajid Javid a semnat un ordin ce permite extrădarea lui Assange în SUA.