MENIU

Iulian Iancu: Amânarea redevenței înseamnă amânarea celei mai predictibile resurse la buget

<p>Iulian Iancu</p>

Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, a criticat, miercuri seară, la emisiunea Jocuri de Putere, moderată de Rareș Bogdan, amânarea cu un an a renegocierii redevențelor, care înseamnă, de fapt, "amânarea celei mai predictibile resurse de la buget". În acest sens, Iancu a subliniat că "în construcția unui buget, cea mai sigură componentă este cea venită din redevențe" și a afirmat că "avem de-a face cu un lobby ieșit din comun din partea companiilor multinaționale care au refuzat dezbaterea".

"În contrucția unui buget, cea mai sigură componentă este cea venită din redevențe, cea mai variabilă este cea venită din agricultură. Amânarea cu un an de zile este amânarea celei mai predictibile compenente a bugetului nostru. De ce s-a dorit? Nu pot decât să deduc că avem de-a face cu un lobby ieșit din comun din partea companiilor multinaționale care au refuzat dezbaterea. Refuzul și amânarea de la sine a unor valori, care se așază pe un palier minim, înseamnă că s-a dorit să privăm bugetul României de sume suplimentare, care ar fi ajutat execuția bugetară de anul viitor", a declarat deputatul PSD Iulian Iancu.

Președintele Comisiei pentru Industrii l-a acuzat pe actualul ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, fost manager în compania petrolieră OMV Petrom, că, odată ce a căpătat o calitate guvernamentală, "în mod surprinzător, practic, a început să facă lobby de pe poziția guvernamentală în a nu susține o dezbatere publică pentru redevențe". Totodată, susține Iancu, "același personaj, acum ceva timp, era cel mai activ și agresiv reprezentant al OMV în instituțiile guvernamentale".

"Experiența de astăzi a fost extrem de tristă și s-a transformat într-o premieră, în Parlament, pentru că un ministru al cabinetului s-a dovedit a nu reprezenta interesele cabinetului și și-a permis ca în Parlamentul României să mintă și să aducă probe mincinoase în încercarea de a salva propria lui declarație și propria lui imagine, în detrimentul adevărului. Respectiv, în emisiunea dumneavoastră s-a făcut o prezentare a faptului că de la 1 ianuarie 2015 există riscul creșterii prețului la energie termică, cu 38 la sută, și domnia sa a dezinformat, încă o dată, Parlamentul spunând că nu susține legea pe care noi, Parlamentul, am promovat-o, nepromovând-o, așa cum a promis, și, cu toate acestea, a prezentat parlamentarilor niște documente într-un mod mincinos punându-ne într-o situație delicată și având de ales între a spune adevărul sau a trece sub tăcere un astfel de comportament. Evident că a trebuit să spunem adevărul, însă, eu mi-am pus câteva întrebări care se duc către această zonă de analiză privind redevențele în România. Pentru că același personaj, acum ceva timp, era cel mai activ și agresiv reprezentant al OMV în instituțiile guvernamentale, respectiv la Ministerul de Finanțe, la Ministerul Economiei, la Guvern, în Parlament la comisiile de specialitate. Îmi aduc aminte că de fiecare dată a avut curajul să aducă argumente mincinoase în fața comisiilor. A spus în fața Comisiei de la Senat, când am promovat legea privind utilizarea gazelor naturale pe teritoriul României, cu preponderență până la diversificarea resurselor de gaze naturale, din import, a mințit că OMV nu va exporta niciodată gaze. La un an jumate după, a declarat că OMV vrea să transforme România în cel mai important exportator de gaze din sud-estul Europei. Anul acesta, căpătând o calitate guvernamentală, în mod surprinzător, practic, a început să facă lobby de pe poziția guvernamentală în a nu susține o dezbatere publică pentru redevențe. Unul dintre parlamentari cum va putea să facă el o susținere onestă și neutră a noii politici de redevențe, din moment ce vine de la o companie multinațională cum este OMV și care este direct interesată în a menține valori cât mai mici ale redevențelor", a mai spus Iancu.

În acest context, deputatul PSD a subliniat faptul că "România, din toate resursele ei, încasează în jur de 277 de milioane de euro, pe an", ceea ce reprezintă, în opinia sa, o sumă foarte mică.

"Ministrul de Finanțe, într-adevăr, este titularul noii politici fiscale privind redevențele într-o țară, însă el nu o poate face de unul singur. Trebuie să fie un comitet interministerial în care ministrul delegat pentru Energie este omul-cheie, pentru că el practic gestionează, în numele Guvernului României, componenta de resurse energetice alături de Agenția Națională de Resurse Minerale. În consecință, cel mai important actor, în această situație, era compania OMV, a cărui aport la redevențele țării se ridică la nivelul a 183 de milioane de euro, pe an, la care mai adăugăm 46 de milioane de euro din partea Romgaz. Adică 229 de milioane de euro încasăm doar de la cele două companii. Din păcate, toate celelalte redevențe din România pentru resurse minerale se ridică doar la nivelul a 48 de milioane de euro. Deci România, din toate resursele ei, încasează în jur de 277 de milioane de euro, pe an. Eu zic că este o cifră foarte mică. Însă, este adevărat că trebuie, în permanență, pentru o astfel de analiză, să ai în atenție gradul de exploatare a resursei, investițiile necesare pentru exploatarea resurselor și recuperarea acestei investiții de către investirori în paralel cu diminuarea rezervei acelui stat", a explicat deputatul PSD.

Prin comparație cu sistemul de redevențe din celelalte țări europene, Iulian Iancu a afirmat că România ar avea șansa să obțină mai mult sau să schimbe politica fiscală de colectare a redevențelor, în condițiile în care redevența se situează, în România, "undeva pe un palier de 7 la sută, din valoarea producției".

"În cazul României, redevența se situează undeva pe un palier de 7 la sută, din valoarea producției. În cazul Petrom-ului, în 2012, la o valoare a producției de țitei de 2,1 miliarde de euro, au plătit 1082 de milioane de euro. Acest lucru înseamnă circa 7 la sută redevențe. Adică, dacă prețul barilului era de 94 de dolari, ei au plătit cam 6,5 dolari pe baril, redevențe statului român. Ce se întâmplă în Europa? În Ungaria, redevențele sunt între 12 și 30 la sută. În Franța, sunt undeva în jur de 30 la sută, Turcia - 12, 5 la sută. Atunci observăm că și noi am avea șansa să obținem mai mult sau să schimbăm politica fiscală de colectare a redevențelor”, a mai spus Iulian Iancu.