MENIU

Ion Iliescu acuză „distorsionări” în interviul acordat rușilor. Ce spune despre austeritate și tânăra generație

Ion Iliescu a contestat, marți, părţi din interviul acordat agenţiei ruseşti de presă TASS, la o zi după publicarea lui în presa românească. Fostul președinte susține că i-au fost denaturate afirmaţiile, că i-au fost distorsionate opiniile, involuntar, din cauza dublei traduceri. Așa că a publicat întregul interviu, în limba română, pe blogul său.

 

Pentru a elimina diferenţele între ceea ce a declarat şi ceea ce a fost publicat în presa din Rusia şi apoi România, Iliescu a postat întregul interviu acordat în limba română, pe blogul său.

„Aceasta este varianta originală a interviului pe care l-am acordat fostului corespondent al Agenţiei de presă TASS la Bucureşti, din 1989, Nikolai Morozov. Din păcate dubla traducere, din română în rusă, şi apoi din rusă în română, a făcut să se piardă nuanţe şi chiar a distorsionat, involuntar, dar inevitabil, sensul unor afirmaţii făcute de mine. Găsesc că interesul presei române, atât cât mai este, merită un acces direct la sursa interviului”, a scris Iliescu.

El a lămurit într-un postscriptum şi de ce a acceptat interviul.

„Pentru a evita orice speculatie, precizez ca Agentia TASS, prin dl Nikolai Morozov, a fost singura agentie de presa care a solicitat un asemenea interviu”, a precizat Iliescu.

Interviul a fost publicat de agenția Itar-TASS pe 5 decembrie și fragmente din acesta au fost publicate de presa românească abia pe 9 decembrie.

Şi anul trecut fostul preşedinte a contestat interviul acordat atunci publicaţiei franceze „Le Figaro” publicat de presa românească. Acesta acuza că declarațiile i-au fost distorsionate.

În interviul acordat agenției naționale ruse, pe lângă apelul la normalizarea relaţiilor cu Rusia, Iliescu mai spune şi că relaţiile sale cu PSD „s-au răcit din motive care ţin strict de valori şi principii” şi că este „profund îngrijorat de tendinţele totalitare din politică”. Fostul preşedinte îşi mai acuză partidul că s-a dezideologizat şi că s-a transformat „într-un partid al puterii”.

„În ceea ce mă privește, sunt profund îngrijorat de tendințele totalitare din politică, și de creșterea sprijinului popular pentru guvernări de mână forte, pentru revenirea la partidul unic și la democrația de fațadă. (...) PSD trebuie să fie, măcar pentru faptul că este produsul Revoluției române, promotorul democrației și un luptător pentru drepturile și libertățile cetățenești. Exact din perspectiva social-democrației, de la care se revendică”, este de părere Iliescu. 

PSD, criticat dur de Ion Iliescu în interviul pentru presa din Rusia

Potrivit versiunii publicate de Iliescu, revoluţia din decembrie 1989 a fost în viziunea sa o dorinţă a poporului român de schimbare radicală de sistem politic. El vorbește despre schimbarea dorită de români, în viziunea sa, despre modelul său economic, dar și despre austeritatea cu care „cochetează” și actualul guvern liberal și a lipsei de maturitate politică a tinerei generații.

Iliescu: „Poporul român a dorit o schimbare radicală de sistem politic, dar și economic”, în 1989

„Poporul român a dorit, într-o foarte largă majoritate, o schimbare radicală de sistem politic, în primul rând, dar și una economică, pentru că modelul economic etatist își atinsese limitele de creștere (...) Da, sistemul socialist era în criză. (...) Putem face o analiză a cauzelor acestei crize, şi sunt surprins de cât de puţine astfel de analize s-au făcut după 1989, cele mai multe fiind mai degrabă o înşiruire de clişee şi de enunţuri ideologice, dincolo de o realitate complexă, realitate care determină şi acum evoluţia economică şi socială a ţărilor foste socialiste şi a celor din spaţiul fost sovietic”, se arată în interviul publicat de Iliescu.

Austeritatea și adepții acesteia din guvernul Orban

România s-a schimbat în aceste trei decenii, iar bilanțul este, aș spune, pozitiv. Asta nu înseamnă că trebuie să ignorăm părțile negative ale schimbării. (...) După 1990 am plătit prețul trecerii de la economia planificată la cea de piață, pe fondul pierderii piețelor CAER și a celor din Asia și din Africa. La asta trebuie să adăugăm austeritatea care a urmat crizei financiare din 2008, care are și acum adepții săi, inclusiv în noul guvern liberal al României (guvernul Orban - n.red.). 

Personal, mi-am dorit un model economic mixt, o economie socială de piață, în care proprietatea publică să aibă o parte semnificativă în formarea PIB. Este, dacă vreți, modelul nordic de dezvoltare, cel mai echitabil și mai egalitar în materie de distribuire a fructelor creșterii economice. Realitățile din acea perioadă au decis altfel. Dacă până în 1996 acest model s-a putut menține, după aceea consensul intern s-a rupt, și au început privatizările accelerate, pe nimic, practic. Proces despre care Rusia are destule amintiri neplăcute, și nu doar ea. Terapiile de șoc-pentru că nimeni din Est n-a fost ferit de ele-au fost adevărate catastrofe. Unii s-au trezit mai repede, au făcut corecții, acolo unde se mai putea face câte ceva, alții cred și acum că nu am avut parte de suficient șoc economic. (...) 

Iliescu: „Noile generații să se maturizeze, să renunțe la individualismul deșănțat. La trei decenii de la Revoluție, jumătate din tinerii României ar fi de acord cu un regim de mână forte, totalitar”

Schimbarea României este un proces de durată, care va continua. Depinde de noile generații ce conținut vor da schimbării, care, deși din cele spuse de mine acum pare să se rezume la aspectele economice, nu este nici pe departe limitată la ele. Dimpotrivă. Socialul este dominanta schimbării.

Educație, sănătate, protecție socială, corectarea inechităților, probleme de mediu, schimbările climaterice, toate sunt variabile de care trebuie să se țină cont. Realitatea va obliga noile generații să se maturizeze, să renunțe la individualismul deșănțat pe care-l afișează acum, și să realizeze că riscurile cu care se confruntă nu pot fi gestionate decât colectiv. Și, în plus, să realizeze că fără stat și fără democrație nu se poate. E greu să accept faptul că, la trei decenii de la Revoluție, jumătate din tinerii României ar fi de acord cu un regim de mână forte, totalitar. Crezând că asta este soluția problemelor generate de slăbiciunile statului, care numai social nu mai este. Am trecut prin totalitarism, știm că nu este parte a soluției, ci parte a problemei. Nu aș vrea să afle și ei asta din propria lor experiență”, mai spune Ion Iliescu în interviul acordat agenției Itar-TASS.