Întâlnire de gradul zero în justiție. Ana Birchall: "Ridicarea MCV este un obiectiv de ţară"

Întâlnirea convocată de ministrul interimar Ana Birchall la sediul Ministerului Justiției a avut scopul de vedea ce măsuri trebuie luate după ultimul raport MCV, unul dintre cele mai negative la adresa României.

Ministrul demis al Justiţiei a afirmat, luni, că va propune reprezentanţilor instituţiilor care fac parte din Comisia MCV întocmirea unui calendar de măsuri, pentru că, spune ea, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este un obiectiv de ţară.

"O să propun o dată pe trimestru. Mi-aş dori ca fiecare instituţie, pe lângă analiza proprie, să vină cu un set de măsuri şi cu un calendar. Cred că până la urmă e responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne facem nu numai analiza, dar să venim cu măsuri concrete astfel încât să garantăm ireversibilitatea progreselor realizate în sistemul judiciar. Cred eu că astăzi o să fie un moment extrem, extrem de important, alături de alte decizii care se vor lua astăzi. Eu o să propun să avem un calendar de măsuri, pentru că până la urmă ridicarea MCV este un obiectiv de ţară", a declarat Birchall la MJ.

Comisia MCV a fost convocată în şedinţă la sediul Ministerului Justiţiei.

Au participat la discuții șefa ICCJ, Cristina Tarcea, procurorii de la conducerea  DNA, Parchetului general, CSM. Pe lângă actorii din sistemul judiciar, au fost convocați și reprezentanți al Ministerului de Finanțe, Ministerului Fondurilor eurupene și Ministerul de externe.

Toți cei prezenți au analizat timp de două săptămâni concluziile raportului MCV pentru a vedea care sunt bilele albe și negre pentru fiecare instituțe în parte și să vnă cu soluții.

Vedetele negative ale raportului MCV au fost Secția specială de investigare a magistraților și CSM, mai precis președinta forului, Lia Savonea.

Ce a declarat Bogdan Licu la sosire

Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a afirmat, luni, că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă era obligat să pună la dispoziţia anchetatorilor înregistrarea apărută recent în spaţiul public cu primul echipaj al ISU care a ajuns la clubul Colectiv în noaptea tragediei.

"Aici în niciun caz nu este vina procurorilor. Organele de urmărire penală ale poliţiei, celelalte organe care sunt implicate într-un eveniment sunt obligate să pună la dispoziţia procurorilor toate actele, toate documentele, toate înregistrările privind acel eveniment. Nu are de unde să ştie procurorul că mai există o filmare. Noi, iniţial, am crezut că acea filmare apărută aparţine unui terţ care se afla întâmplător în zonă. Nu. Acea filmare aparţine unui funcţionar din cadrul ISU, care se afla în exercitarea atribuţiilor de servicu şi a făcut acea înregistrare. Deci, ei erau obligaţi să ne-o pună nouă la dispoziţie. Nu este vina procurorului", a declarat Licu la Ministerul Justiţiei.

El a mai precizat că a fost sesizat de Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General pentru a analiza cui îi revine competenţa de a soluţiona dosarul privind intervenţia autorităţilor în cazul Colectiv.

"Procurorii din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au declinat cauza la Parchetul Militar, Parchetul Militar, joi, a disjuns faţă de cei de la ISU şi au oprit acea parte din dosar la dânşii şi au trimis restul dosarului înapoi la Parchetul General. Nu este vorba de o pasare de responsabilitate. A fost vorba de un eveniment nou apărut de care noi nu am avut cunoştinţă. Voi analiza personal unde acest dosar va rămâne a fi instrumentat. (...) Este posibil să fie un conflict. Secţia de urmărire penală şi criminalistică m-a sesizat, vineri, pentru a analiza ordonanţa de disjungere a cauzei, cea dispusă de procurorii militari", a arătat procurorul general interimar.

În noiembrie 2016, părinţii victimelor au depus o plângere penală la Parchetul General, în care mai mulţi oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate erau acuzaţi în legătură cu modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului în clubul Colectiv.

Ulterior, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu privind intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate.