Insula fantomă din Japonia. De 40 de ani, NIMENI nu s-a întors aici

Altădată locul cel mai dens populat din lume (83,5 locuitori/km2), insulă japoneză Hashima este astăzi un loc abandonat care le da multora fiori de teamă.

A fost cândva un oraș foarte dinamic, însă în decurs de numai 40 de ani toți locuitorii l-au părăsit, lăsând timpul să „lucreze" asupra lui încet și sigur, iar vegetația sălbatică să pună stăpânire peste tot.

La începutul secolului 19, această insulă, cunoscută în Japonia și sub numele Gunkanjima, era încă nelocuită. La sfârșitul aceluiași veac, Mitsubishi a curățat-o și a decis să instaleze acolo mână să de lucru, în special pe minerii care lucrau în extracția de cărbune. Astfel, până în anii 1930 Hashima a prosperat și s-a extins până la proporțiile actuale, devenind o insulă semiartificială.

Dezvoltarea a continuat până în anii 50–60 ai secolului trecut, când peste 5.000 de oameni locuiau permanent pe numai 6,3 hectare de uscat. Dar crizele petrolului și cărbunelui din anii 70 au marcat declinul insulei, care în 1974 era complet abandonată. Până la finele anilor 2000 a fost interzisă publicului, când a fost redeschisă, după ce s-au efectuat importante lucrări de amenajare.

Hashima seamănă cu un cuirasat, de unde și supranumele Gunkanjima („Insula-cuirasat"), dar cu unul devenit spectrul imens al unei vechi bătălii urbane. Lungă de 480 metri și lată de 160 metri, ea se situează la numai 15 kilometri de orașul cu destin tragic Nagasaki, găzduind vestigiile primelor mari construcții de beton japoneze.

Vizitatorul ei are senzația aproape fizică a trecerii prin zonă a celor patru cavaleri ai Apocalipsei, dar nu poate să nu constate paradoxul coexistentei terifiantului cu frumosul. Nu întâmplător, aici s-a stabilit reședința secretă a rivalului agentului 007 din episodul seriei James Bond „Skyfall", scrie RevistaMagazin.ro. Ideală pentru desenarea unui decor natural pentru filmele despre dezastre planetare, Hashima îi seduce în mod particular pe internauți.

În același timp, turismul a explodat, efectiv aici: numai în 2011, peste 300.000 de persoane au vizitat-o în mod organizat, într-un circuit ghidat de 3 ore, din care numai o oră pe insulă. E o atracție profund umană, care exprimă perfect ideea de fascinație a catastrofei, a decrepitului, asimilată cumva cu însuși destinul nostru implacabil.