Impactul bugetar, în funcție de majorarea pensiilor. Cum ar putea fi mărite veniturile
Dacă pe tema plafonării prețurilor la energie, coaliția de guvernare a ajuns la un numitor comun, problema pensiilor e departe de a se rezolva. PNL insistă că veniturile pensionarilor ar trebui să crească cu 15%, dar PSD vrea creștere diferențiată. Liberalii spun că acest lucru ar fi neconstituțional. Ultima variantă avansată de ministrul Muncii a fost creșterea cu 10%. Social-democrații susțin că bătrânii cu pensii mici ar trebui să primească și vouchere valorice, pe lângă majorarea generală.
Încă se discută și se negociază în partidele din coaliția de guvernare cu privire la creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2023. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, insistă cu ideea unei creșteri diferențiate pentru ca cei care au deja pensiile mari să nu aibă parte și de o creștere substanțială. Această variantă ar putea fi însă neconstituțională.
Este vorba despre două variante: creștere de 15% susținută de PNL și creștere de 10% plus ajutoare pentru cei cu cele mai mici pensii, susținută de PSD.
O creștere cu 15% ar însemna că punctul de pensie ar ajunge în țara noastră la 1.800 de lei. Dacă ar crește cu 10%, punctul de pensie ar putea fi de 1.700 de lei.
În ceea ce privește pensia minimă, care este de 1.000 de lei, aceasta ar putea să crească cu 100 sau 150 de lei, în funcție de varianta finală.
Pensia media la noi în țară este în prezent de aproximativ 1.700 de lei. O creștere cu 15% ar însemna aproape 2.000 de lei, iar o creștere de 10% ar însemna peste 1.900 de lei.
În privința impactului bugetar, dacă vorbim despre creșterea pensiilor cu 10%, ar avea un impact bugetar de 11 miliarde de lei. Dacă vorbim, însă, de o creștere cu 15%, impactul bugetar ar fi de peste 16 miliarde de lei