Guvernul va aplica Legea salarizării, dar majorând salarii doar la tineri cu venituri mici

Aplicarea în acest sens a Legii salarizării este prezentată ca o măsură care să stimuleze consumul.

"În privinţa consumului, măsurile preconizate cu efecte semnificative asupra veniturilor disponibile sunt: creşterea salariului minim, care va continua în 2015 şi 2016, astfel încât în 2016 să ajungă la 1200 lei, continuarea indexării pensiilor în raport cu inflaţia şi evoluţia reală a câştigurilor salariale, acordarea venitului minim de inserţie, aplicarea Legii salarizării unitare în sensul majorării salariilor categoriilor de salariaţi tineri cu venituri mai mici, precum şi alte măsuri pentru gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii", se arată în document.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

În programul de convergenţă, Guvernul speră ca creşterea economică pe termen mediu să creeze condiţiile îmbunătăţirii ocupării, în special în ceea ce priveşte numărul salariaţilor, estimându-se astfel că nivelul populaţiei ocupate va fi majorat, în medie, cu 0,3% anual, iar numărul salariaţilor cu 0,7%.

Rata şomajului ar urma să scadă de la 7,3% la 6,7% în 2017.

Guvernul mizează în acelaşi timp pe faptul că, în 2015-2017, tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale cât şi ca medie anuală, şi că reluarea procesului de reducere a inflaţiei va fi susţinută prin menţinerea conduitei ferme a politicii monetare, cât şi a celorlalte componente ale mixului de politici economici (fiscală, a veniturilor). Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului.

De asemenea, reducerea graduală a ritmului de majorare a accizelor, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale ar urma să menţină procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflaţiei urmează să scadă până la nivelul de 2,5% în anul 2017, cu o medie anuală de 2,7%.

Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipaţiilor inflaţioniste ar urma să fie revenirea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale în raport cu euro, fapt văzut ca posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creşteri mai accelerate de productivitate în economia românească faţă de principalii săi parteneri externi.

Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susţinerii procesului de dezinflaţie.