MENIU

Fostul Șef de Stat Major al armatei Republicii Moldova, acuzat că a spionat pentru Rusia

Igor Gorgan, șef al armatei, demis de 2 ori, prins că vindea rușilor informații. Foto/theins.ru

Igor Gorgan, fost Șef al Statului Major al armatei Republicii Moldova a fost pus sub acuzație. Acesta ar fi spionat în favoarea Rusiei.

Fostul şef al Statului Major al armatei Republicii Moldova, generalul Igor Gorgan, a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de spionaj în favoarea Rusiei, relatează joi agenţia EFE şi presa de peste Prut.

"Fostului şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Igor Gorgan, i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acţiuni de spionaj în interesul Rusiei. Cercetarea penală continuă, iar persoana beneficiază de prezumţia nevinovăţiei până la o hotărâre judecătorească finală", a anunţat Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), potrivit portalului ştiri.md.

În luna iulie, preşedinta pro-occidentală Maia Sandu a semnat un decret prin care generalului Gorgan i-au fost retrase toate decoraţiile după ce portalul de investigaţii The Insider a scris despre relaţiile acestuia cu serviciile de informaţii ruse, acuzaţii respinse de generalul moldovean.

The Insider a susţinut că a accesat pe Telegram corespondenţa lui Igor Gorgan, în care acesta discuta cu presupusul său ofiţer de legătură din serviciul rus GRU, colonelul Alexei Makarov. Astfel, mai scrie acelaşi portal, Gorgan ar fi transmis Moscovei cu regularitate informaţii despre situaţia politică internă din ţară şi despre vizitele reprezentanţilor Ministerului Apărării din Ucraina, care a cumpărat echipament militar şi obuze.

Fostul premier Vlad Filat, în mandatul căruia Gorgan a fost numit şeful Statului Major, a pus sub semnul întrebării aceste acuzaţii şi a subliniat că respectiva numire a fost aprobată la acea vreme de Partidul Liberal Democrat (PLDM), de serviciile de informaţii de la Chişinău şi de ambasada SUA.

Preşedinta Maia Sandu urmăreşte să obţină un nou mandat la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, dată la care a convocat desfăşurarea concomitentă a unui referendum pe tema aderării la UE. Ea denunţă în mod repetat ingerinţele Rusiei, în timp ce opozanţii săi denunţă măsuri represive menite să-i împiedice să candideze.