Finanţare europeană blocată pentru mânăstirea din România comparată de presă cu un "castel Disney"

Reprezentanţii Episcopiei Romano-Catolice Timişoara au declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că finanţarea europeană pentru restaurarea Mănăstirii Maria Radna, din oraşul arădean Lipova, a fost blocată timp de trei luni de Ministerul Dezvoltării, care a făcut o anchetă privind calitatea lucrărilor, după ce publicaţia The Telegraph a scris, în 2 august, că a fost distrusă arhitectura originală, iar bazilica arată acum precum un castel Disney.

Autorul articolului susţinea că a fost alterat stilul baroc al bisericii prin culorile zugrăvelilor şi prin materialele folosite, afirmând şi că materiale originale au fost vândute în Germania, iar pe bazilică sunt acum ţigle roşii, industriale.

Publicaţia scria că mănăstirea din judeţul Arad este una dintre zecile de biserici antice transilvănene, castele şi cetăţi care au fost modernizate "brutal" în ultimii cinci ani cu peste 100 de milioane de euro, bani europeni.

Ulterior publicării articolului, Episcopia Romano-Catolică Timişoara a respins acuzaţiile, aratând că nu s-au vândut materiale, care au fost depozitate pentru a fi refolosite.

Reprezentanţii Episcopiei arătau că proiectul s-a realizat "pe baza unor studii bine fundamentate ale situaţiei existente, având în vedere că monumentul a suferit multiple traumatisme şi modificări în ultimul secol (incendiu în 1923, o folosire improprie şi brutală a spaţiilor între 1948-2003, intervenţii neprofesioniste la tencuieli, la învelitoare, respectiv la pardoseli)".

Directorul de cancelarie al Episcopiei Romano-Catolice Timişoara, părintele Nicolae Lauş, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că articolul "a adus atingere prestigiului bazilicii" şi "a provocat un blocaj financiar în derularea proiectului".

"Comparaţia cu un castel Disney a fost tendenţioasă, iar informaţiile publicate nu sunt reale. Cu toate acestea, Ministerul s-a autosesizat şi ne-a trimis o comisie specializată pe monumente istorice să verifice toate lucrările. Timp de 90 de zile, plăţile pentru cererile noastre de rambursare au fost blocate, iar răspunsul primit după anchetă a fost parţial favorabil. Deşi au fost deblocate fondurile, s-a aplicat o corecţie financiară de cinci la sută la întregul proiect, ceea ce înseamnă o pierdere de peste un milion de lei plus TVA. Am contestat această reducere de buget", a declarat părintele Nicoale Lauş.

Conform sursei citate, "nuanţele folosite la faţade respectă culorile originale", iar proiectul de restaurare a fost avizat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

El a precizat că Episcopia a finanţat lucrările pe perioada blocajului, pentru a nu se întârzia proiectul, aşteptând acum rambursarea sumelor cheltuite.

Directorul de cancelarie al Episcopiei Romano-Catolice Timişoara a adăugat că lucrările ar urma să fie încheiate la sfârşitul lunii noiembrie, iar inaugurarea complexului reabilitat ar urma să aibă loc în luna ianuarie.

Proiectul de reabilitare de la Mănăstirea Maria Radna obţinuse o finanţare europeană de aproximativ zece milioane de euro, dar în urma licitaţiei s-au stabilit costuri de 5.795.000 de euro. La această sumă se adaugă finanţarea de aproximativ două milioane de euro a Episcopiei, pentru lucrări neeligibile pentru fondurile europene nerambursabile.

În 2 august, Mănăstirea Maria Radna a fost inaugurată parţial (când era executat 80 la sută din proiect), după o reabilitare începută în urmă cu trei ani, la eveniment fiind prezenţi mii de credincioşi şi sute de oficiali europeni, inclusiv un trimis al Papei Francisc, cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Köln.

În complexul de clădiri au fost amenajate o bibliotecă cu 10.000 de volume vechi, un muzeu, o expoziţie permanentă, dar şi săli de conferinţe. Au mai fost restaurate trei clădiri declarate monumente istorice.

Întregul complex va intra într-un circuit turistic permanent din 2016, estimându-se că se va dubla numărul de vizitatori, acum fiind de 80.000 pe an.

Mănăstirea franciscană Maria Radna poartă hramul Maicii Domnului, iar conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu. În biserică există o icoană a Maicii Domnului, care nu a fost distrusă de turci şi incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.

Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în 1992 a fost declarată Basilica Papală Maica Harurilor.