Fenomen ÎNGRIJORĂTOR la nivel mondial: Măștile sanitare anti-Covid protejează, dar și POLUEAZĂ. Care este SOLUȚIA și ce țări au recurs deja la ea
În încercarea de a încetini răspândirea pandemiei de Covid-19, oamenii au apelat la măștile de protecție, fapt ce a dus la apariția unui fenomen mai mult decât îngrijorător: poluare cu plastic. Conform unei estimări a Societății americane de chimie, cel puţin 129 de miliarde de măşti, compuse din polipropilenă, elastic şi metal, sunt utilizate în fiecare lună la nivel mondial, adică mai mult de patru miliarde în fiecare zi. Rezultatul îl putem observa cu ușurință chiar și la noi în țară: aceste măşti se acumulează în parcările supermarketurilor, în stațiile de autobuze, pe la colțuri de stradă, dar și de-a lungul râurilor şi sufocă animalele marine. Reciclarea este cuvântul-cheie și, totodată, speranța, însă echipamentele de protecţie individuală folosite sunt încă departe de a fi reciclate. Țări precum Australia, Marea Britanie și Franța par să facă, totuși, pași timizi în această direcție.
Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (CNUCED), citând un studiu realizat de firma de consultanţă Grand View Research, a estimat în vara anului trecut că vânzările mondiale de măşti în 2020 au explodat până la 166 miliarde de dolari, de la 800 milioane de dolari în 2019, relatează Agerpres.
Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a lansat un apel către guverne să facă din gestionarea acestor deşeuri un serviciu public esenţial. Potrivit UNEP, sunt necesare 40 de miliarde de dolari pentru a gestiona efectele nefaste ale acumulării acestor noi poluanţi în ape.
Există speranţe că aceste bucăţi de plastic vor putea găsi o nouă utilizare.
Prin combinarea măştilor măcinate cu resturi de moloz, o echipă de cercetători australieni a obţinut un material suplu şi rezistent care ar putea servi drept unul dintre straturile necesare la fabricarea unei şosele.
Pentru un kilometru de drum ar fi necesare trei milioane de măşti. "În prezent căutăm parteneri pentru a trece la faza de punere în practică şi să realizăm un drum pilot", a declarat Mohammad Saberian, cercetător la RMIT.
Sectorul ospitalităţii se implică şi el. În Marea Britanie, mai multe spitale au investit într-o maşină de compactat care din combinezoane şi măşti chirugicale produce o placă de plastic care ulterior poate fi utilizată la producţia de scaune sau mese de grădină.
În Franţa, spitalele din Paris şi mai multe companii precum gigantul materialelor de construcţii Saint Gobain sau postul de televiziune TFI1 îşi recuperează măştile din coşurile de triaj. Componentele măştilor sunt separate pentru a păstra doar polipropilena, care este transformată în granule şi reutilizată în industria auto.
Însă toate aceste iniţiative se lovesc de problema rentabilităţii scăzute a activităţilor de reciclare, costurile cu colectarea, triajul şi reciclarea fiind foarte mari comparativ cu valoarea materialului rezultat".