Este unică în România. Metoda uluitoare de vopsire a ouălor de Paști
Câțiva maeștri populari din localitățile Oboga și Călui, de pe Valea Oltețului, păstrează și duc mai departe o tradiție de generații, de încondeiere a ouălor prim metode și tehnici vechi, respectând motivele clasice, astfel încât să creeze produse unicat prin aspect, culoare, dar și datorită priceperii artizanilor.
Un maestru popular prezintă prezintă etapele ce trebuie parcurse pentru a încondeia un ou și dezvăluie semnificațiile fiecăruia dintre "cele 10 motive clasice" pictate pe ouăle de Oboga și Călui. Aceste motive simbolizează cele mai importante repere materiale și spirituale din viața comunităților rurale din vremurile trecute.
Acesta afirmă că trebuie alese ouă cu coaja albă, deoarece pe acestea ceara are o aderență mai bună.
"Se aleg ouă albe, ca să prindă ceara cât mai bine și să fie un contur bine definit. După ce facem modelul cu ceară albă, punem prima culoare, vopseaua galbenă. Le lăsăm circa 10-15 minute, după aceea se usucă și unde vrem să păstrăm culoarea punem ceară, pentru că așa se păstrează pigmentul. La fel facem și cu roșu, pictăm locul unde vrem să rămână culoarea. Negrul, ultima culoare, definește toată forma oului și se lasă circa 30 de minute, o oră, pentru că se fixează mai greu pigmentul", arată Viorel Beșteleu, citat de agerpres.ro.
Conform acestuia, pentru a obține vopsea naturală sunt necesare coji de mere pădurețe și sulfat feros, pentru roșu sunt utilizate petalele florilor de mac și sulfat feros iar negrul se obține din arin și sulfat feros. Pentru un litru de vopsea roșie este necesară o cantitate de petale de mac mai mare de un kilogram.
"Avem 10 modele tradiționale, preluate de la marele meșter (Tudor Diaconeasa — n.r.) și le transmitem mai departe, nu schimbăm nici culoare, nimic, pentru că asta înseamnă tradiție, să duci ce a fost vechi și străvechi mai departe. Avem cocoșul în primul rând, care reprezenta ceasul țăranului în vremurile de demult, vulturul — stema țării noastre, heruvimul, care este îngerul păzitor din biserică, mărgăritarul — floarea de primăvară, peștele — hrana țăranului, avem pânza de păianjen — plasa pe care păianjenul o țesea în fața Domnului când era mic pentru a-l apăra, avem fierul plugului — unealta folosită de țăran , calea rătăcită — drumul țăranului după ce a terminat toate muncile agricole, frunza de jugastru — frunza copacului din care era făcut jugul pentru boi, un lemn rezistent și ușor, pana de păun — care făcea înainte diferența între sărac și bogat", descrie Beșteleu simbolurile motivelor de pe ouăle încondeiate de Călui și Oboga.
Culorile de bază sunt roșu, galben și negru, explică și învățătorul Petre Ciobanu. El prezintă pașii spre obținerea unui ou încondeiat și menționează că prima etapă este golirea oului de conținut și apoi degresarea cojii. Începe apoi vopsirea și pictarea oului, iar tot acest proces durează între două ore și două ore și jumătate. Pentru a obține vopseaua neagră, prezentă în proporție mare pe suprafața unui ou încondeiat de Călui, este folosită funingine de la coșuri de fum, care este amestecată cu ceară de albine.