Ședință CSAT de la Cotroceni s-a încheiat. Ce s-a discutat timp de cinci ore

Marţi, 15 martie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

O primă temă dezbătută în cadrul ședinței a reprezentat-o analiza şi aprobarea raportului privind stadiul îndeplinirii, în anul 2015, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă. S-a apreciat că mărirea alocaţiilor bugetare pentru înzestrare, începută în anul 2013 şi continuată gradual, conform Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare, va permite diminuarea sau chiar eliminarea limitărilor actuale ale capabilităţilor militare naţionale.

Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit aprobarea raportului referitor la stadiul desfăşurării activităţilor prevăzute în Planul-cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României în anul 2015. Membrii Consiliului au fost informaţi despre activităţile de restructurare care s-au derulat în concordanţă cu obiectivele din Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă şi a căror continuare va viza menţinerea şi dezvoltarea capabilităţilor necesare îndeplinirii misiunilor specifice Armatei României, potrivit angajamentelor naţionale asumate.

Cu privire la evoluţiile actorilor non-statali de factură jihadistă, respectiv impactul asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Consiliul a apreciat că acţiunile asociate fenomenului Primăverii Arabe au determinat destabilizarea continuă a climatului regional de securitate din zona Orientului Mijlociu şi Africii de Nord. De asemenea, Consiliul a apreciat că marea responsabilitate ce îi revine Comunităţii internaţionale este aceea de a acţiona în direcţia susţinerii eforturilor statelor la nivel naţional şi global pentru evitarea apariţiei unor noi incubatoare de actori non-statali violenţi jihadişti.

În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a analizat impactul evoluţiilor din Balcanii de Vest, pe fondul riscurilor de securitate actuale, asupra politicii externe şi securităţii României. Interesul prioritar al țării noastre vizează includerea arealului Balcanilor de Vest într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Est care să potenţeze relevanţa strategică a României, la intersecţia spaţiilor carpatic, dunărean, balcanic şi pontic.

Perspectivele evoluţiei situaţiei politice din Republica Moldova au reprezentat un alt punct analizat în cadrul şedinţei. S-a desprins ideea că se impune aplicarea credibilă şi sustenabilă a unui program de reforme care să susţină Republica Moldova pe termen mediu şi lung, atât în planul evoluţiilor interne, cât şi în cel al relaţiei cu România.

Referitor la fenomenul migraţiei ilegale la nivel european, Consiliul a apreciat că, pentru gestionarea unor potenţiale efecte negative generate de evoluţia fenomenului migraţiei ilegale, este necesară, în principal, adoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniu, consolidarea mijloacelor de cooperare interinstituţională între toate structurile cu atribuţii în domeniul migraţiei şi obţinerea de date suplimentare privind gestionarea şi integrarea refugiaţilor de la state membre ale UE cu experienţă în domeniu.

În continuarea demersului iniţiat în anul 2015, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier naţional.

Totodată, membrii Consiliului au analizat şi aprobat activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2015 şi principalele obiective pentru anul 2016. S-a concluzionat că, pe fondul multiplelor evenimente interne şi internaţionale care au marcat anul 2015, instituţiile şi-au îndeplinit misiunile şi obiectivele asumate.

De asemenea, s-a analizat şi aprobat activitatea Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetică şi a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO în anul 2015, precum şi planul de activitate pentru anul 2016.

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat Concepţia de realizare a Sistemului de comunicaţii şi informatic al Forţelor Armate ale României şi raportul privind concluziile rezultate în urma desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de mobilizare, în anul 2015, pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare.

În finalul şedinţei, membrii Consiliului au analizat şi aprobat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2015 şi au decis trimiterea acestuia, spre aprobare, către Parlamentul României.

La şedinţă au participat şi: Prim-ministrul Guvernului României, domnul Dacian Cioloş; Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, domnul Costin Grigore Borc; Ministrul Apărării Naţionale, domnul Mihnea Ioan Motoc; Ministrul Afacerilor Interne, domnul Petre Tobă; Ministrul Afacerilor Externe, domnul Lazăr Comănescu; Ministrul Justiţiei, doamna Raluca Alexandra Prună; Ministrul Finanţelor Publice, doamna Anca Dana Dragu; Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul Eduard Hellvig; Directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Mihai Răzvan Ungureanu; Șeful Statului Major General, domnul general Nicolae-Ionel Ciucă; Consilierul Prezidenţial pentru Securitate Naţională, domnul Ion Oprişor, şi Secretarul CSAT, domnul general-maior Mihai Șomordolea.

Au mai participat, ca invitaţi: Ministrul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, domnul Marius Raul Bostan; Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, doamna Cristiana Paşca Palmer; Ministrul Transporturilor, domnul Dan Marian Costescu; Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnul general Marcel Opriş, şi Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul general Lucian-Silvan Pahonţu.