Dovada că NIVELUL DE TRAI al românilor SCADE, deşi SALARIUL minim a tot crescut

Astfel, consumul s-a redus în primele 11 luni din 2013, vânzările de alimente, băuturi, tutun şi carburanţi scăzând în această perioadă, potrivit datelor INS.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia celui auto, a scăzut în primele 11 luni ale anului trecut cu 0,1% faţă de perioada similară din 2012, atât în serie brută, cât şi ajustată, ca urmare a reducerii vânzărilor de alimente, băuturi, tutun şi carburanţi, potrivit Mediafax.

Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2013, ca serie brută, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,1%, iar vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun s-au redus cu 0,5%.

Creştere s-a înregistrat doar la vânzările de produse nealimentare, de 2,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, vânzările de carburanţi au fost cu 4% mai mici, iar cele de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 0,6% mai reduse. Comerţul cu produse nealimentare a crescut cu 3,2%.

În noiembrie, comparativ cu octombrie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut pe ansamblu cu 2,3% ca serie brută şi cu 0,2% ca serie ajustată, pe fondul reducerii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-8,4% brut şi 0,6% ajustat) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-0,5% atât brut, cât şi ajustat).Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 0,2% ca serie brută şi cu 2,8% ca serie ajustată.

Comparativ cu noiembrie 2012, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul, cu excepţia celui auto) a crescut cu 1,8% ca serie brută, datorită majorării vânzărilor de produse nealimentare cu 5,2%. Scăderi s-au înregistrat la vânzările de carburanţi pentru autovehicule în magazine specializate (-0,6%) şi la cele de produse alimentare, băuturi şi tutun (-0,5%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a urcat cu 0,1%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,6%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,2%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut cu 1,7%.

Cheltuielile stringente, 90% din veniturile gospodăriilor

Veniturile medii pe gospodărie au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lună, iar cheltuielile au însumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie şi 886 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei pe persoană)", se arată într-un comunicat al INS.
Salariile şi celelalte venituri asociate acestora au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II şi 53,1% în trimestrul III 2013).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (13,7%), reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).

"Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 13,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,1%) şi celor din prestaţii sociale (25,3%)", notează INS.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie, în perioada analizată, de 2.267 lei lunar pe gospodărie (794 lei pe persoană) şi au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investiţii, destinate cumpărării sau construcţiei de locuinţe, cumpărării de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărării de acţiuni etc. deţin o pondere foarte redusă în cheltuielile totale, de doar 0,8%.

"Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar. Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor", arată Statistica.

O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,1%) şi cele pentru educaţie (0,3%).