Diabetul și vizita la cardiolog

Care este legătura între diabet și bolile de inimă?

Diabetul este o boală pentru care există un tratament bine pus la punct, însă chiar atunci când nivelul glucozei din sânge este menținut în limite normale, această boală rămâne totuși un factor de risc principal pentru afectarea cardiovasculară. Printre cele mai importante boli vasculare provocate de diabet se numără retinopatia diabetică, nefropatia diabetică, boala vasculară periferică, accidentul vascular cerebral (AVC), sau boala coronariană ischemică.

Efectele diabetului asupra inimii se concretizează în apariția insuficienței cardiace sistolice și diastolice. Adulții diagnosticați cu diabet sunt de până la 4 ori mai dispuși să moară în urma unei probleme cardiace în comparație cu adulții care nu suferă de diabet. Cu toate acestea, Asociația Americană a Inimii încadrează diabetul în categoria factorilor de risc controlabili în bolile cardiovasculare.

Cum afectează diabetul vasele și inima?

Vasele și inima suferă în principal din cauza afecțiunilor cu care diabetul zaharat vine la pachet. Cea mai frecventă asociere este cea dintre diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială, fiind deja dovedită corelația între rezistența la insulină și nivelurile peste limită ale tensiunii arteriale.

În plus, persoanele diagnosticate cu diabet au un profil lipidic specific, cu LDL (colesterolul „rău“) crescut, HDL (colesterolul „bun“) scăzut, și trigliceridele crescute. Acest tablou definește dislipidemia aterogenică, cauză cunoscută a bolii coronariene ischemice. Numeroase studii au stabilit asocieri puternice între obezitate și rezistența la insulină, precum și cu hipertensiunea arterială. Nu numai că scăderea în greutate reduce riscul cardiovascular, dar crește sensibilitatea țesuturilor din corp la insulină și reduce astfel riscul de instalare a diabetului.

Lipsa de activitate fizică reprezintă un alt factor de risc controlabil, bine cunoscut în apariția bolilor cardiovasculare. Mișcarea poate duce la eliminarea excesului ponderal, scăderea tensiunii arteriale sau prevenirea declanșării diabetului zaharat de tip 2. Pentru reducerea semnificativă a riscului cardiovascular, Asociația Americană a Inimii recomandă următorul program:

• Cel puțin 150 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată pe săptămână.
• Cel puțin 2 zile pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderat-înaltă în vederea tonifierii musculaturii.

Diabetul și boala arterială periferică:

Unul dintre cele mai cunoscute efecte ale diabetului este reprezentat de procesul de ateroscleroză, care devine foarte mult accelerat la persoanele cu această afecțiune. Plăcuțele de aterom formate în cadrul procesului de ateroscleroză sunt depozite de colesterol și o serie de alte substanțe, localizate pe pereții vaselor de sânge. Această dispoziție a plăcilor de aterom îngreunează considerabil fluxul sangvin prin segmentul de vas afectat și reprezintă cauza principală a bolii arteriale periferice.

Ca o veritabilă reacție în lanț, riscul de producere al unui infarct sau al unui accident vascular cerebral (AVC) crește considerabil în cazul persoanelor ce suferă de boală arterială periferică. Acest fenomen se datorează faptului că dacă arterele din periferie sunt încărcate de plăcuțe de aterom, devine extrem de probabilă și încărcarea ateromatoasă a arterelor din inimă sau creier.

Cele mai frecvente zone afectate de boala arterială periferică sunt picioarele. Aici, scăderea fluxului sangvin poate duce la dureri ce apar la mers, sau la creșterea excesivă a duratei de vindecare în cazul unei răni. În plus, un picior poate fi mai rece decât celălalt, sau pot să apară gangrene care să necesite inclusiv amputații.

Diabetul și insuficiența cardiacă:

Insuficiența cardiacă sistolică în contextul diabetului apare ca urmare a ischemiei cardiace provocate de un tromb (cheag de sânge). Când un fragment dintr-un cheag de sânge se desprinde și blochează o ramură a arterelor coronare, celulele inimii nu vor mai primi suficient sânge oxigenat, și astfel se instalează ischemia.

În cazul în care se dovedește că inima nu suferă ischemic sau din altă cauză cardiovasculară, dar cu toate acestea insuficiența cardiacă a fost documentată, se utilizează noțiunea de cardiomiopatie diabetică. Această afectare structurală și funcțională a inimii se manifestă în principal prin insuficiență cardiacă diastolică.

Când trebuie să merg la medic?

Odată diagnosticat cu diabet zaharat, este recomandabil să vă faceți un control cardiologic în cadrul căruia medicul să evalueze atât starea vaselor de sânge, cât și starea inimii. Acest control va fi reluat periodic, astfel încât medicul să poată detecta cât mai precoce apariția unor modificări determinate de diabet și să prevină agravarea acestora.

Cardiologul va dori să afle informații atât despre istoricul dumneavoastră medical, cât și despre istoricul medical al rudelor apropiate, în special în ceea ce privește alte cazuri de diabet sau de boli cardiovasculare. Medicul cardiolog poate cere o serie de investigații suplimentare pentru a evalua starea vaselor și inimii. Pacienții cu diabet pot efectua, fără niciun risc adițional, investigații cardiologice de rutină, precum electrocardiograme (EKG), teste EKG de efort, ecografii cardiace, sau ecografii Doppler pentru arterele carotide sau pentru arterele membrelor inferioare.

Ecografiile Doppler arteriale pun în evidență plăcile de aterom de la nivelul diverselor vase din organism și permit medicului cardiolog să inițieze un tratament care să stopeze creșterea acestora în dimensiuni. Mai mult, este necesar ca plăcile de aterom să fie stabilizate pentru a nu se fragmenta. În lipsa unui tratament țintit, riscul producerii unor embolii în corp crește semnificativ.

Cu toate acestea, arterele coronare nu pot fi vizualizate printr-o simplă ecografie Doppler. Acestea sunt arterele card hrănesc mușchiul inimii. Prin urmare, o evaluare corectă a stării lor devine necesară în cazul pacienților cu diabet, la care procesul de ateroscleroză este extrem de accentuat. Dacă una din arterele coronare este blocată, fie de o placă de aterom, fie de un fragment desprins dintr-un depozit, mușchiul inimii rămâne nehrănit și infarctul se produce extrem de rapid. Pentru a evita astfel de riscuri, cardiologul poate cere efectuarea unei coronarografii, în special la persoanele care prezintă mai mulți factori de risc, cumulați. Coronarografia este o investigație imagistică, în cadrul căreia se injectează în fluxul sangvin o substanță detectabilă prin raze X. Se poate evalua în acest mod structura arterelor coronare, vizualizând numărul și severitatea blocajelor de la nivelul acestor vase.

Este cunoscut faptul că persoanele ce suferă de diabet au o tendință mai accentuată către o stare de hipercoagulabilitate a sângelui. Prin urmare, cheagurile se pot forma mult mai ușor și pot bloca circulația fie prin dimensiunea lor, fie prin fragmente care se rup și migrează. Cardiologul va cere un set de analize de sânge prin care să evalueze caracteristicile de coagulare ale sângelui. În cazul în care se dovedește starea de hipercoagulabilitate, se inițiază un tratament corespunzător care să evite complicațiile provocate de formarea cheagurilor.