Deputatul Ion Stan, condamnat definitiv la doi ani închisoare cu executare
Deputatul PSD Ion Stan a fost condamnat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, el fiind acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câștigării unor contracte cu statul.
Un complet de cinci judecători de la ÎCCJ a respins apelul declarat de Ion Stan și a menținut condamnarea dată în primă instanță în martie 2015, scrie Agerpres.
Potrivit DNA, în perioada 12 — 14 noiembrie 2012, Ion Stan a solicitat unui denunțător 130.000 lei, bani destinați achiziționării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum și achiziționării de produse alimentare ce urmau a fi împărțite în preajma alegerilor parlamentare.
"Inculpatul Stan a pretins banii lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor funcționari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum și pentru obținerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunțător. În zilele de 16, 19, 21 și 22 noiembrie 2012, inculpatul Stan a primit, prin intermediul șoferului său, Florin Sarca, patru tranșe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei) o parte din bani fiind folosiți pentru achiziționarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărțite în campania electorală", susțineau procurorii.
De asemenea, în perioada mai-noiembrie 2009, Ion Stan, având funcția de președinte al organizației județene Dâmbovița a PSD, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formațiunii politice din care face parte, de la același denunțător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei.
"În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunțător să creadă că are influență asupra unor funcționari, respectiv primari ai unor localități din județul Dâmbovița, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunțător", mai afirma DNA.