De ce sunt bucureştenii cei mai NERVOŞI români
Sau întrebarea corectă ar fi: De ce sunt bucureştenii consideraţi cei mai nervoşi români?
În Bucureşti, conflictele în trafic ori în mijloacele de transport în comun sunt la ordinea zilei, scrie B365.ro Locuitorii Capitalei sunt văzuţi de ceilalţi români drept o ceată de oameni mereu pe fugă, agitaţi şi nervoşi.
n 2011, compania Public Affairs a realizat un studiu, la comanda Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, în cadrul căruia peste 1000 de persoane au fost întrebate (şi) prin ce se deosebesc bucureştenii de ceilalţi români. Cei mai mulţi au răspuns că bucureştenii nu sunt deosebiţi (19,5%) şi că sunt agitaţi, nervoşi, arţăgoşi şi mereu pe fugă (14,3%).
Antropologul Vintilă Mihăilescu spune că nu doar bucureştenii, ci toţi locuitorilor majorităţii capitalelor europene sunt percepuţi şi se percep ca (mai mult sau mai puţin) diferiţi de restul ţării.
"Parisul nu este franţa, Londra nu este Anglia etc. Factorii comuni sunt relativ banali: o densitate mai mare a populaţiei, care sporeşte totdeauna agresivitatea; un trafic mult mai intens şi de cele mai multe ori sufocant (element fundamental şi în Bucureşti, unde agresivitatea în trafic este deosebită); o aglomerare maximă a instituţiilor dar şi a magazinelor şi a ofertelor de timp liber; şi, nu în ultimul rând, un soi de sentiment de superioritate, de a fi „buricul pămîntului", acolo unde se iau marile şi adevăratele decizii – de unde şi un soi de grabă de a nu pierde ocaziile, de tempo mai rapid al vieţii în general", explică antropologul.
În cazul Bucureştiului, aminteşte şi alte elemente de natură să sporească această „stare de nervozitate":
♦ o lipsă de reglementare a graniţelor dintre public şi privat, ceea ce face ca trotuarele să fie ocupate de maşini (şi din lipsă de parcări...) sau ca locuitorii să nu-şi controleze decibelii
♦ de la muzica „dată tare" în locuinţe sau baruri, la convorbirile pe mobil în mijloacele de transport în comun;
♦ o lipsă cronică de „spaţii publice", în sensul urbanistic al termenului, de străzi pietonale şi parcuri, ceea ce duce la o supra-aglomerare a străzilor Mai multe aici.