De ce a decis instanța menținerea în arest a doctorului Tesloianu: infecţiile sau decesul unor pacienţi ar putea avea legătură cu acțiunile inculpatului
Judecătorul de drepturi și libertăți care a decis menținerea în arest a medicului Nicolae Dan Tesloianu de la spitalul Sf. Spiridon, din Iași, arată, în încheierea sentinței, că presupunerea rezonabilă cu privire la comiterea faptei penale de abuz în serviciu imputată inculpatului există la acest moment al procesului şi rezultă din probele administrate, astfel cum au fost expuse de procuror.
În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, judecătorul reţine că probatoriul administrat în cauză nu susţine la acest moment suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea acesteia de către inculpat.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că din probatoriul administrat rezultă că medicul ar fi operaționalizat o rețea formată din cadre medicale care i-au furnizat dispozitive cardiace implantabile, extrase de la pacienți decedați, fără respectarea prevederilor legale și fără acordul, anterior decesului, al persoanelor în cauză sau al aparținătorilor, scrie g4media.ro.
„O mare parte dintre intervențiile de introducere a unor dispozitive cardiace implantabile, inclusiv extrase de la pacienți decedați, derulate/recomandate de către …, nu erau necesare, procedându-se la operaționalizarea lor fie prin consemnarea unor diagnostice fictive, fie prin recomandarea anterioară a unor medicamente care să provoace reacții de natură a conduce la simptomatologia specifică. Deși unele defibrilatoare au ca indicație strictă prevenția primară sau secundară a morții cardiace subite, … ar fi implantat astfel de dispozitive fără justificare clinică, în situații care nu impuneau acest lucru, ignorând riscul de a provoca pacienților probleme medicale grave sau chiar decesul”, se arată în document.
Totodată, există date că, de regulă, la majoritatea pacienților „ar fi consemnat un diagnostic nereal (bradicardie), care să justifice necesitatea prescrierii unui stimulator cardiac”.
„În fapt, manifestările clinice ale pacienților sunt asociate bradicardiei medicamentoase, ca urmare a planurilor de tratament administrate la recomandările sale anterioare, premeditate și care ar fi putut fi remediate prin schimbarea medicamentației.
Pentru a evita tragerea la răspundere în caz de eventuale culpe medicale, cunoscând riscurile de apariție a unor infecții post-operatorii la care pot fi expuși pacienții, inclusiv din cauza sterilizării improprii a echipamentelor prin soluții și nu prin expunerea la radiații gamma, care este procedura omologată, respectiv de funcționalitate a defibrilatoarelor (potrivit protocoalelor medicale, dispozitivele nu pot fi refuncționalizate), medicul în cauză ar fi dispus unor medici din subordine sau medici rezidenți, care nu aveau competențe profesionale în domeniul dispozitivelor cardiace implantabile, să realizeze intervențiile chirurgicale”, notează judecătorul.
„Având în vedere aspectele care privesc prezumtiva faptă şi persoana inculpatului, împrejurarea că acesta nu conştientizează gravitatea riscului la care se pare şi-a expus pacienţii, mulţi dintre ei având deja o stare de sănătate deosebit de precară, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că în cauză se impune în mod evident necesitatea luării unei măsuri preventive faţă de inculpat, astfel ca acesta să nu reia prezumtivul comportament infracţional pe durata cercetărilor penale, să nu se sustragă de la cercetări iar urmărirea penală să se desfășoare în condiții normale", mai arată sursa citată.