De ce a cerut România ajutorul UE abia după şapte zile după tragedia din Clubul Colectiv

Guvernul a căutat ajutor la nivel bilateral, cu ţări membre UE, fără să apeleze la un mecanism special al UE pentru situaţii de urgenţă. Nu ştim în acest moment dacă soluţia mecanismului comun al UE era mai rapidă decât soluţia bilaterală, dar faptele ne arată că, la şapte zile de la incendiu, foarte puţini pacienţi aflaţi în stare gravă sau critică au fost mutaţi din România în spitale din Europa, scrie Hotnews.

Ce presupune mecanismul comun al UE pentru situaţii de urgenţă

Uniunea Europeană a pus la punct un mecanism prin care atât statele membre, dar şi terţe state pot cere ajutor şi asistenţă în cazul unor dezastre, calamităţi, situaţii de urgenţă. Sistemul se numeşte EU Civil Protection Mechanism şi fiecare ţară îl poate activă într-o situaţie de urgenţă.

Odată ce o ţară activează sistemul, EU Civil Protection Mechanism se activează şi caută soluţii de ajutor aflate în coşul comun (de la materiale necesare, la echipe de experţi, echipamente specializate, acces în spitale etc). Asistenţa este furnizată de statele participante la acest mecanism, iar Comisia Europeană poate cofinanţă transportul de materiale şi experţi, după cum a declarat pentru HotNews.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

A apelat România la ajutorul UE, prin intermediul EU Civil Protection Mechanism? Da, joi, în a şasea zi de la tragedia din clubul Colectiv.

"Comisia Europeană a primit azi (ieri - n.red.) o cerere de ajutor de la Guvernul Român, mai precis pentru găsirea de soluţii la nivelul UE pentru acceptarea a circa 80 de răniţi, care nu pot fi trataţi în România", a declaratpurtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

"Am cerut rapid membrilor Comitetului pentru Siguranţă Sănătăţii să discute cererea autorităţilor române cu autorităţile competenţe din ţările lor. Acum căutăm împreună cu colegii din departamentele relevante ale Comisiei Europene soluţii pentru decontarea oricărui tratament furnizat în alt stat membru (pentru pacienţii români - n.red.)", potrivit purtătorului de cuvânt citat.

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană caută acum soluţii atât pentru găsirea de locuri în spitale străine, dar şi soluţii pentru a plăti tratamentele pentru pacienţii români. Tratamente extrem de scumpe, care pentru statul român au fost motiv să se gândească de două ori înainte să ia decizia trimiterii unor pacienţi în străinătate, potrivit unor surse.

De ce a durat atât de mult până când Guvernul României a apelat la mecanismul european de ajutor (EU Civil Protection Mechanism)?

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a justificat astfel întârzierea: "Noi am solicitat ajutor bilateral, prin ambasade, i-am întrebat câte paturi pentru mari arşi au". La întrebările repetate ale reporterului HotNews.ro despre Mecanismul European de Protecţie Civilă, Nicolae Bănicioiu a insistat să căutăm răspunsurile la Raed Arafat.

La rândul sau, Raed Arafat a explicat pentru HotNews.ro că: "Ne-am gândit în prima faza la declanşarea mecanismului dar ar fi fost o declanşare atipică. Ne-am consultat cu colegii noştri români care lucrează acolo, chiar la Bruxelles în interiorul acestui mecanism, şi ei ne-au spus asta. De ce atipică, pentru că paturile de mari arşi sunt disponibilizate greu de fiecare ţară pentru că sunt puţine şi la apeluri la comun pe mecanism, unde ceri tuturor şi aştepţi să vezi dacă se oferă voluntari, e posibil să nu reacţioneze lumea. Asta s-a întâmplat deja în cazul emigranţilor".

Cu alte cuvinte, Bănicioiu şi Arafat spun că apelul la mecanismul european de ajutor ar fi fost mai puţin util decât ajutorul bilateral primit de România de la diverse ţări din UE sau chiar din afară UE.

Aici se ridică o întrebare: de ce a apelat totuşi guvernul României la mecanismul european (în a şasea zi după accident)? În acest moment nu avem un răspuns.