Dan Vasile Mihale: Ordinul ministrului Educației privind temele pentru acasă, călcat în picioare
Cum se aplică ordinul ministrului Educației privind temele pentru acasă? Nu se aplică, sau se aplică după ureche. Un editorial despre lunga și interminabila reformă din educație...
Mircea Dumitru a semnat un ordin de ministru care prevede că timpul alocat de elevi pentru teme nu poate depăşi două ore la gimnaziu şi liceu şi o oră la clasele primare. Cum este aplicat acest ordin? După ureche, sau după cum vrea învățătorul sau profesorul de la clasă. S-a ajuns în situația tragi-comică de a se renunța cu totul la teme.
Sunt școli în București unde ordinul de ministru privind temele pentru acasă este călcat în picioare, la propriu. De ce? Pentru că documentul nu prevede şi sancţiuni, în cazul în care nu e respectat. Unii dascăli și-au permis chiar și experimente bizare, de genul ,,o lună fără teme''. Ca și cum nu s-au făcut destule experimente nefericite în școlile românești. Mă rog, până la proba contrarie - ,,novatorii'' nu trebuie bănuiți de rele intenții. Însă când auzi că respectivul aplică o dublă măsură, situația trebuie lămurită și tranșată. Nu este normal să dai teme doar elevilor de la after school, iar pe ceilalți să-i lași în voia sorții doar pentru că au optat pentru o altă variantă. Ori ești dascăl pentru toți, ori ești doar un slujbaș mânat de interese meschine?
Dacă cineva din Ministerul Educației este interesat de această situație, pot să vin cu exemple concrete. Deocamdată mă rezum doar la a atrage atenția asupra unui fenomen periculos care pune stăpânire pe școlile românești. Există o tendință meschină a unor dascăli de a convinge părinții că after school-ul este indispensabil. Pentru ei este o sursă suplimentară de venit. Pot să înțeleg asta. Dar nu voi fi niciodată de acord cu discrimarea celor care optează pentru alte variante. Astfel de dascăli, care discriminează copiii, nu au ce căuta într-o sală de clasă. Și, apropo, pentru cei care nu știu, discriminarea este infracțiune.
Șocant este însă altceva. Toată lumea spumegă și se lamentează pe la colțuri, dar nimeni nu are curaj să spună lucrurilor pe nume. De ce? Pentru că părinții se tem de alte discriminări la care ar putea fi supuși copiii lor. Este normal așa ceva, domnule ministru Dumitru? Ori facem ceva, ori doar simulăm?