Curtea de Conturi: nereguli majore la Ministerul Culturii şi instituţii din subordinea sa

Curtea de Conturi a desfăşurat controale în mai multe instituţii din subordinea Ministerului Culturii, constatând numeroase nereguli, potrivit raportului public pe anul 2013 al Curţii.

Astfel, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) nu s-a efectuat reevaluarea şi înregistrarea la valoarea justă a unor elemente patrimoniale, de natura bunurilor, aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, evidenţiate în contul "Mobilier aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale", în sumă de 304.522.000 lei.

De asemenea, nu s-a întocmit documentaţia cadastrală, nefiind înscrisă în cartea funciară pentru toate terenurile şi construcţiile proprietatea publică a statului, aflate în administrarea MNIR, în valoare de 86.808.000 lei.

Totodată, potrivit Curţii de Conturi, la MNIR s-au efectuat plăţi în avans pentru achiziţii publice în sumă de 433.000 lei, fără respectarea prevederilor legale privind instrumentele de garantare.

Pe de altă parte, la Institutul Naţional al Patrimoniului, o altă instituţie în subordinea Ministerului Culturii, nu s-a înregistrat în evidenţa contabilă suma de 590.000 lei, reprezentând lucrări decontate şi nerealizate, pentru care este deschisă procedura insolvenţei, entitatea auditată fiind înscrisă în tabelul preliminar al creanţelor cu această valoare.

De asemenea, s-a încheiat un număr de 49 de contracte de prestări servicii cu persoane fizice, care, în mare, sunt activităţi cu caracter permanent (casierie, activitate financiar-contabilă, pază etc.), specifice activităţii institutului.

În ceea ce priveşte, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), Curtea de Conturi a reţinut că MNAR nu a organizat şi condus corespunzător evidenţa contabilă analitică şi nu a efectuat reevaluarea bunurilor aparţinând "Patrimoniului artistic", ce includea, la data de 31 decembrie 2013, un număr de 102.389 de bunuri, în valoare de 13.534.000 lei, în sensul că în evidenţele tehnico-operative se regăsesc înregistrate opere de artă la valori foarte mici, în condiţiile în care, în funcţie de importanţa sau semnificaţia lor, de vechime, unicitate sau de raritatea lor, acestea fac parte din tezaurul patrimoniului cultural naţional mobil sau din fondul patrimoniului cultural naţional mobil.

De asemenea, la MNAR, nu au fost calculate penalităţile de întârziere, în sumă de 17.000 de lei, pentru neîncasarea în termen a sumelor datorate conform contractelor de prestări servicii culturale, în perioada 2012-2013. În plus, nu a fost urmărită încasarea veniturilor proprii şi contabilizarea acestora la momentul apariţiei lor, depunerea sumelor încasate din activitatea muzeală efectuându-se cu întârzieri de la 1 la 2 ani.

Potrivit Curţii de Conturi, din veniturile încasate şi nedepuse în termen la casieria central a MNAR se avansau sume pentru efectuarea diferitelor cheltuieli cu bunuri şi servicii, care erau decontate în ultimele trei zile ale lunii, astfel că la acel moment se efectua înregistrarea în contabilitate a veniturilor depuse şi de la celelalte locaţii de expunere a operelor de artă, ridicarea de numerar de la Trezoreria Statului, deconturile de cheltuieli, fără evidenţierea în contabilitate a avansurilor acordate şi, ulterior, depunerea cu foaie de vărsământ a sumelor încasate ca venituri.

Pe de altă parte, tot la MNAR, a fost acceptată la plată decontarea integrală a contravalorii unor cursuri de masterat şi taxe doctorale, precum şi a tarifului integral pentru servicii de cazare/hoteliere într-o structură de primire turistică de confort superioră celei de trei stele (situaţie în care se decontează numai 50% din tariful de cazare perceput).

"Fondurile publice nu au fost utilizate în conformitate cu principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, în cazul unor contracte de prestări servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice, fiind utilizate fonduri în sumă de 34.000 de lei, la un nivel superior drepturilor salariale care s-ar fi acordat în situaţia în care postul vacant pentru funcţia de consilier ar fi fost ocupat prin concurs", mai spune Curtea de Conturi în analiza despre MNAR.

În ceea ce priveşte Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României (MNAC), conform situaţiilor financiare de la 31 decembrie 2013, patrimoniul cultural al muzeului (opere de artă) în valoare de 8.785.000 lei "nu este real, iar existenţa faptică a multor lucrări este incertă şi operele nu au fost reevaluate". Nu poate fi estimată valoarea abaterii având în vedere faptul că patrimoniul cultural preluat de la Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă a fost de la început "alterat" cu liste de obiecte care nu aveau un statut juridic clar (neîntoarse de la expoziţii, pierdute, oferite cadou etc.), spune Curtea de Conturi.

De asemenea, potrivit Curţii, nu a fost constituită şi virată suma de 59.000 lei, pentru care s-au calculat penalităţi de întârziere şi dobânzi în sumă de 32.000 lei, ca urmare a nerespectării obligaţiilor instituţiei publice în ceea ce priveşte protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, începând cu anul 2009.

Nu au fost virate venituri în sumă de 542.000 lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere şi dobânzi în sumă de 306.000 lei, rezultate din închirierea unor bunuri din domeniul public al statului, în fapt fiind încheiate două contracte de asociere, care reprezintă o formă mascată de închiriere a unui spaţiu din domeniul public al statului, aflat în administrarea Muzeului Naţional de Artă Contemporană, mai spune Curtea de Conturi.

De asemenea, nu au fost inventariate lucrările de artă (în proprietatea artiştilor) lăsate în custodia MNAC, în condiţiile în care pentru aceste lucrări, lăsate în custodie de artişti după finalizarea expoziţiilor şi evenimentelor culturale, nu există documente de lăsare în custodia muzeului, nu a fost organizată evidenţa operativă şi, implicit, evidenţa contabilă pentru aceste bunuri.

Pe de altă parte, la Arhiva Naţională de Filme (ANF), Curtea de Conturi a constatat că nu a fost virată către ordonatorul secundar de credite excedentul, în sumă de 68.000 lei, rezultat din execuţia bugetului Arhivei Naţionale de Filme încheiat la 31 decembrie 2013, sumă care a fost păstrat nelegal în contul de disponibilităţi al instituţiei.

"Drept urmare, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 68.000 lei ce i se cuvenea legal. Valoarea estimativă a erorii/abaterii este în sumă de 70.000 lei, incluzând foloasele nerealizate sub formă de dobânzi", spune Curtea de Conturi.

De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul Arhivei Naţionale de Filme (ANF), bunurile din patrimoniul cultural naţional, reprezentând filme şi materiale documentare legate de istoria filmului românesc, au fost inventariate ca unităţi fizice, fără să aibă valoare de inventar, întrucât nu au fost evidenţiate în contabilitate sau, în cazul filmelor, acestea au fost înregistrate la valoarea simbolică de numai 1 leu, fără să fie evaluate şi contabilizate, potrivit legii.

"Ca urmare a faptului că filmele de toate genurile, precum şi materialele primare de imagine şi sunet, mixajele de sunet se află în proprietatea publică a statului, în administrarea Centrului Naţional al Cinematografiei şi în custodia Arhivei Naţionale de Filme, se impunea ca cele două entităţi să efectueze periodic sau o dată la 3 ani punctaje sau puneri de acord între evidenţele custodelui (ANF) şi cele ale administratorului (CNC), în vederea stabilirii unor eventuale diferenţe, dar acest lucru nu s-a realizat, fapt ce denotă existenţa unei disfuncţionalităţi pe linie relaţională şi de comunicare între instituţiile implicate (Arhiva Naţional de Filme, Centrul Naţional al Cinematografiei, respectiv Ministerul Culturii)", mai spune Curtea de Conturi.

La Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), Curtea de Conturi a constatat că instituţia a efectuat plăţi pentru servicii de mentenanţă către două societăţi comerciale, pentru un număr mai mare de echipamente decât cel pe care îl deţinea la data încheierii contractelor, în sumă de 12.000 lei, respectiv 7.000 lei, fapt pentru care s-a recomandat recuperarea sumelor plătite nelegal, precum şi calcularea de către această instituţie a dobânzilor aferente sumelor plătite nelegal.

La Muzeul Naţional Bran, Curtea de Conturi a constatat că nu s-au luat măsuri pentru evaluarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional, iar, pentru activele fixe corporale de natura construcţiilor şi terenurilor, reevaluarea nu s-a efectuat la intervalele de timp reglementate de prevederile legale aplicabile, respectiv o dată la 3 ani, ultima operaţiune de acest fel fiind efectuată în anul 2008. Aceste aspecte au consecinţe asupra realităţii datelor raportate prin situaţiile financiare.

Pe de altă parte, potrivit Curţii de Conturi, Muzeul Naţional Peleş din Sinaia a plătit în mod nejustificat suma de 27.000 lei, pentru lucrări suplimentare neexecutate în cadrul obiectivului de investiţii "Continuare şi finalizare lucrări de reabilitare a depozitului de colecţii de patrimoniu situat în Sinaia", pentru imobilizarea sumei amintite fiind calculate dobânzi şi penalităţi în sumă de 14.000 lei.

De asemenea, Muzeul Peleş nu a întreprins măsurile care se impuneau în vederea diminuării cheltuielilor pentru furnizarea de apă şi servicii de canalizare, fapt care a condus la achitarea fără justificare către firma prestatoare a sumei de 302.000 lei.

Inventarierea bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al statului aflate în administrarea entităţii verificate nu a fost efectuat integral şi în mod corespunzător, rezultatele inventarierii nefiind înregistrate în bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie 2013.

În ceea ce priveşte Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, conform Curţii de Conturi, au fost acordate personalului propriu venituri de natură salarială care exced cadrul legal privind salarizarea personalului din instituţiile bugetare, în sumă totală de 14.000 lei.

La Teatrul Naţional "Marin Sorescu" Craiova s-au achiziţionat direct, în anul 2013, produse în valoare totală, fără TVA, de 202.000 lei, folosind sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), numai pentru 25,91% din valoarea achiziţiilor publice (în sumă totală de 778.000 lei, fără TVA), deşi legislaţia în domeniu prevede un procent de 40%.

La Teatrul Naţional Târgu-Mureş s-a încheiat un contract de execuţie de lucrări pentru realizarea lucrărilor de construcţii montaj la obiectivul de investiţii "Reparaţii capitale şi modernizări la Teatrul Naţional Târgu-Mureş", în valoare totală de 16.795.000 lei, depăşindu-se cu suma de 5.608.000 lei valoarea lucrărilor de construcţii motaj cuprinse în devizul general aprobat de către Consiliul tehnico-economic din cadrul Ministerului Culturii la nivelul sumei de 11.187.000 lei. Acest aspect a condus la prejudicierea bugetului instituţiei şi, implicit, a bugetului de stat, cu suma estimat la 3.038.000 lei, ca urmare a decontării lucrărilor executate la preţuri supraevaluate.

În plus, conform Curţii, s-au acordat, cu încălcarea prevederilor legale, salarii brute lunare majorate nejustificat cu sume ce reprezintă 35%-45% din salariile de bază, în cazul a patru salariaţi, încadraţi pe funcţii de conducere, cu contracte de muncă încheiate pe perioadă determinată, rezultând un prejudiciu estimat la 112.000 lei.

De asemenea, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma estimată la 37.000 lei, prin angajarea şi efectuarea de cheltuieli nelegale, generate de achiziţionarea unor servicii în domeniul managerial, în condiţiile în care, acestea reveneau în sarcina managerului teatrului, reprezentând în fapt obligaţii asumate de către acesta prin contractul de management încheiat cu Ministerul Culturii.

La Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara nu s-au înregistrat în evidenţa contabilă obiecte de inventar în sumă totală de 102.000 lei. Referitor la modul de realizare a veniturilor instituţiei, rezultate din vânzarea biletelor de spectacol şi decontarea sumelor încasate de casierii mandataţi la caseria instituţiei, s-a constatat că în anul 2013 s-au încasat şi justificat cu întârziere venituri în sumă totală de 167.000 lei, reprezentând contravaloarea biletelor vândute pentru spectacole, mai spune Curtea de Conturi.