Cum se sărbătorea 1 mai înainte de 1989. Titlu din Scânteia: "Rânduri, rânduri, muncitori!"
Sărbătorită iniţial în străinătate, sub denumirea Labour Day, în România, Ziua Muncii a fost celebrată pentru prima dată în 1890, fiind considerată în primii ani de după 1920 o "sărbătoare a muncitorimii", de cele mai multe ori ignorată de ziare din perioada respectivă, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz - "o sărbătoare tolerată" -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920, arată Mediafax
În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publica un material "Sărbătorirea Zilei de 1 Mai", prezentând "manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară (care) au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului". De asemenea, numărul prezintă "cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu", la masa "tovărăşească" oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român. În "Adunări populare în ţară cu prilejul zilei de 1 Mai", articol publicat în Scînteia pe 2 mai, erau prezentate evenimentele de 1 mai şi modul în care, "în reşedinţele de judeţ, în celelalte municipii şi oraşe au avut loc, joi, entuziaste adunări populare prilejuite de sărbătoarea zilei de 1 Mai.
La adunări au luat cuvântul prim-secretarii şi secretarii ai comitetelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid, preşedinţi ai consiliilor sindicale locale. Ziua de 1 Mai a fost marcată în întreaga ţară de numeroase activităţi cultural-artistice şi distractive. Pe meleagurile Ţării de Sus organizarea unor ample manifestări a prilejuit participarea a mii de oameni ai muncii. la Suceava, în piaţa centrală a oraşului, în parcul Arini şi pe platoul cetăţii de Scaun au avut loc spectacole de cîntece şi jocuri susţinute de formaţii locale de amatori, iar pe scena casei de cultură a sindicatelor a fost prezentat spectacolul festiv «Omagiu muncii». (...) Studenţii centrului universitar Galaţi, în colaborare cu elevii liceului «Vasile Alecsandri» au susţinut un recital de poezie patriotică intitulat «Din stejar, stejar răsare». La casa de cultură a sindicatelor a avut loc un spectacol de muzică şi poezie intitulat «Noi creştem odată cu ţara»". Scînteia şi-a păstrat obiceiul şi în anul 1989, când scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul "În întâmpinarea Zilei de 1 Mai". Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum "Oameni ai marilor performanţe" (5 aprilie), "Rînduri, rînduri, muncitori" (6 aprilie), "Faptele noastre de muncă - mândria noastră" (9 aprilie), "Măsura hărniciei muncitoreşti" (19 aprilie), "Angajare revoluţionară, soluţii eficiente, de largă perspectivă pentru realizarea integrală a planului" (25 aprilie) şi "Tehnologiile avansate - larg extinse în acţiunea de modernizare" (27 aprilie 1989).
Scînteia, din 30 aprilie 1989, a titrat "Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu". În articolul "Aleasă cinstire muncii eroice a poporului condus de partid, remarcabilei activătăţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauseşcu", autorul materialului a suprins adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai, unde au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. "Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe mare bărbat din fruntea ţării. În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială".
Poezia a fost şi ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua "tovarăşului Ceauşescu". "De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datina străbună/ Cu pâine albă, bună, şi cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept cea mai tricoloră moştenire/ A fost ce-a fost pe-acest pământ erou/ Şi este încă şi va fi şti să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/
Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datină străbună/ Cu pîine albă, bună, şi cu sare", poezie scrisă de Teofil Balaj.