Cum arată ”PIETRELE VII” din județul Vâlcea. Pot fi comoara turistică a României!
Cunoscute în popor şi sub denumirea de trovanți, balatruci sau „pietrele care cresc“, au reuşit să stârnească de-a lungul timpului curiozitatea oamenilor şi totodată a cercetătorilor, datorită înfăţişării şi caracteristicilor lor unice.
Cum intri în comuna Costești, Vâlcea, pe DN 67 dinspre Râmnicu Vâlcea spre Târgu Jiu, poți admira, pe partea stângă a drumului, un fabulos muzeu în aer liber: Muzeul Trovanților. Într-un decor lunar, cu versanți nisipoși, se ivesc formațiuni stranii, pietrificate: arată ca niște sfere sau ca niște ciuperci gigant, fără pălărie. Au dimensiuni variate, de la cea a unei mingi de ping pong la înălțimea unui om. Sunt răspândite pe o suprafață mare și, pentru vizitatorul care vine în zonă pentru prima oară, reprezintă niște apariții pline de mister. În urma intemperiilor sau pur și simplu din senin, noi și noi formațiuni se desprind de pe pantele nisipoase și cad la vale, îmbogățind colecția de exponate ciudate, scrie clickpentrufemei.ro.
Cum au luat naștere
Geologii susțin că, acum 6,5 milioane de ani, în zona în care sunt azi ciudatele formațiuni, era o deltă. În nisipul adus de râuri și sedimentat de-a lungul vremii s-au cimentat, prin procese chimice naturale, aceste formațiuni ciudate. Oamenii din zonă le știu dintotdeauna, ba chiar le-au folosit pentru a-și decora gospodăriile. Asociația Kogayon, o organizație neguvernamentală0, a decis înființarea, în 2005, a Rezervației Naturale Muzeul Trovanților, pentru a proteja acest loc special. Muzeul în aer liber are, la ora actuală, 11 hectare. Turiștii pot vizita locul gratuit.
Legende locale
Localnicii au țesut o mulțime de legende privind formarea și semnificația structurilor pietrificate. În primul rând, ei nu le numesc trovanți – care este un termen geologic introdus în vocabularul științific la începutul secolului XX. Oamenii locului consideră că formațiunile sunt „pietre vii“. Unii cred cu tărie că, după ploaie, pietrele răsar din nisipul umed și cresc, în timp. Specialiștii nu au confirmat însă acest mit – dar legenda continuă să dăinuie. Desigur, au apărut și mituri moderne privind originea trovanților. S-a vehiculat ideea că aceștia ar avea origini supranaturale, ar fi mărturii ale unei civilizații extraterestre – ba chiar s-a spus că ar reprezenta de fapt ouă de dinozaur. Se mai crede că pietrele ciudate au fost sursă de inspirație pentru marele Constantin Brâncuși, sculptorul născut la Hobița, nu departe de Costești. Artistul, luând drept model formele stilizate ale pietrelor vii, a creat opere precum Muza Adormită sau Pasărea Măiastră.
Răspândiţi în țară și în lume
Trovanți nu există doar în Vâlcea. Formațiuni asemnănătoare mai pot fi admirate pe Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca, în Munţii Buzăului, lângă Sibiu, în Podişul Transilvaniei sau aproape de malul Dunării. Există trovanți chiar şi în Apuseni. Trebuie spus însă că pietrele de la Costești iau formele cele mai variate și mai ciudate din România. Costești este și singurul loc din țară unde a fost amenajat un parc special, pentru a prezerva aceste formațiuni geologice. Pietre asemănătoare trovanților mai există în Statele Unite, în Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Rusia.