Cum a fost furat creierul lui Einstein şi pierdut timp de 50 de ani
Imediat după moartea lui Albert Einstein, în 1955, creierul omului de ştiinţă a fost furat şi păstrat timp de peste 50 de ani de către medicul care a făcut autopsia omului de ştiinţă, fără ca acesta să aibă permisiune.
Albert Einstein a murit pe data de 18 aprilie 1955, după ce cu o zi înainte s-a prezentat la Spitalul Princeton din cauza unor dureri în piept. Fizicianul a decedat din cauza unui anevrism abdominal aortic, informează Mediafax.
După decesul său, creierul i-a fost îndepărtat şi furat, scrie Business Insider.
Doctorul Thomas Stolz Harvey este cel care a realizat autopsia fizicianului, la şapte ore după moartea acestuia. După ce a stabilit cauza decesului, Harvey a îndepărtat, măsurat şi cântărit creierul lui Einstein. Medicul a susţinut ulterior că a avut autorizaţie pentru a efectua autopsia şi a presupus că se vrea studierea creierului omului de ştiinţă. Până în prezent nu au fost descoperite însă documente care să permită autopsia.
Medicul Harvey a conservat creierul lui Albert Einstein în formaldehihă şi a scos globii oculari ai acestuia, apoi a dat restul corpului la crematoriu.
Îndepărtarea creierului şi a globilor oculari au fost împotriva ultimelor dorinţe ale lui Albert Einstein, care dăduse instrucţiuni precise pentru moartea sa. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar cenuşa să fie împrăştiată în secret.
Mai mult, medicul Harvey nu avea dreptul de a păstra creierul fizicianului. Singura sa responsabilitate era de a stabili cauza morţii acestuia, deoarece nu era nici neurochirurg, nici specialist al creierului.
Există speculaţii privind două posibile motive pentru ca medicul să îndepărteze creierul, unul dintre acestea fiind că a fost pus de către medicul personal al lui Einstein, Harry Zimmerman. Zimmerman nu a recunoscut niciodată public acest lucru, deşi a cerut creierul fizicianului după ce acesta a fost îndepărtat din corp.
Cel de-al doilea posibil motiv ar fi că medicul Harvey a fost "furat de moment" în timpul autopsiei, gândindu-se la studiul realizat pe creierul lui Lenin, în 1926.
După ce a fost asaltat de cereri pentru a studia creierul, medicul Harvey, alături de un tehnician de la Universitatea din Pennsylvania, a tăiat creierul în mii de felii şi 240 de bucăţi. A dat câteva dintre bucăţi doctorului Zimmerman, păstrând restul pentru sine. Atunci când era solicitat de alţi cercetători, acesta refuza să le dea organul, spunând că "se află la un an de terminarea studiilor".
Harvey a divorţat de soţie şi s-a mutat în Wichita, Kansas, unde se presupune că a păstrat creierul într-o cutie de cidru sub un frigider pentru bere. În următorii 30 de ani, Harvey s-a mutat de mai multe ori, păstrând creierul lui Einstein asupra sa, deşi nu a publicat niciodată niciun studiu despre acesta.
Povestea creierului lui Einstein a atras atenţia publică de mai multe ori, o dată fiind în 1978, într-o revistă regională din New Jersey.
"La început nu a vrut să-mi spună nimic, apoi a recunoscut că are creierul, că se află chiar în camera unde ne aflam. A mers spre o cutie pe care scria "Costa Cider" şi a scos două borcane în care se aflau rămăşiţele creierului care a schimbat lumea", a scris jurnalistul Steven Levy.
În 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul acestuia, de către Marian Diamond de la UCLA, după ce acesta a primit fragmente din creierul fizicianului.
Câţiva ani mai târziu, Harvey s-a întâlnit cu nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California, unde a dus creierul fizicianului în mai multe borcane depozitate într-o geantă în portbagajul maşinii. Deşi medicul a uitat creierul acasă la nepoata omului de ştiinţă, aceasta i l-a returnat.
Înainte de a muri, în 2007, Thomas Harvey a donat creierul lui Einstein spitalului Princeton, locul unde a început toată povestea. În prezent Muzeul Mutter din Philadelphia este singurul loc unde este expusă o parte din creierul lui Einstein.