Cum a apărut „tigrul platanului” în România și de ce este imun la substanțele chimice pentru insecte
Ploșnițele dantelate, cunoscute și sub denumirea populară de „tigrul platanului”, au invadat parcurile și gospodăriile din România. Ele au venit odată cu plantele exotice importate din America de Nord și sunt foarte rezistente la tratamentele cu substanțe chimice folosite pentru insectele autohtone.
Ploşniţele dantelate, poreclite şi „tigri” din cauza modelului aripilor, s-au înmulţit peste măsură în acest an, după ce au fost aduse accidental în Europa din America de Nord, unde era habitatul lor.
Adrian Ruicănescu, cercetător la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj, spune că aceste insecte s-au înmulţit atât de mult fiindcă nu au niciun duşman natural. În plus, nici substanţele chimice folosite pentru alte insecte nu sunt eficiente în cazul lor, scrie adevarul.ro
„Deja există o isterie apropo de ploşniţele dantelate, numite hilar de unii „tigri". Sunt insecte mici, aparţinând ordinului Hemiptera. Este vorba de 2 specii, originare din America de Nord, care au fost aduse accidental în Europa odată cu plante ornamentale. În propriul lor ecosistem, au evoluat împreună cu alte insecte, plus bacterii şi virusuri, care controlează şi menţin aceste populaţi în limite normale. În noile areale, aceste insecte nu au duşmanii proprii, astfel populaţia nu este ţinută sub control. În general, natura reglează lucrurile, dar în ritmul ei. Dacă intervenim, cu substanţe chimice, nu facem altceva decât să „zădărnicim" apariţia sau adaptarea unor specii autohtone, care ar putea să găsească aceste ploşniţe ca sursă de hrană”, a scris Ruicănescu pe Facebook.
Din motive nu tocmai clare, ploşniţele dantelate sunt şi foarte agresive, iar înţepăturile lor sunt nu numai dureroase, dar pot da unele complicaţii. Insectele sunt şi foarte active în această perioadă, iar la noi s-au răspândit în toate zonele ţării. Cum aceste ploşniţe sunt imune la substanţele chimice şi nu au nici duşmani, în acest moment înmulţirea lor nu poate fi stopată. Totuşi, Adrian Ruicănescu este optimist şi spune că natura va găsi propriile mijloace pentru a regla populaţiile de ploşniţe dantelate.
„Întâmplător, în zilele foarte calde, aceste insecte sunt foarte active, zboară pentru a se răspândi pe alţi arbori, iar mai ales, dacă suntem îmbrăcaţi în culori deschise, le atragem şi ne pot pişca. Am tot primit întrebarea ce se poate face. N I M I C ! Aşa cum, după un atac "devastator" al moliei-miniere-a-castanului-sălbatic (Cameraria ohridella) în anii următori, populaţiile acesteia s-au reglat, sperăm că şi populaţiile de ploşniţe dantelate se vor regla. Cea mai bună măsură este să lăsăm Natura să rezolve. Şi să sperăm că o va face. Oricum, orice altă acţiune nu va face altceva decât să amplifice dezastrul. În fotografie, ploşniţa-dantelată-a-stejarului (Corythucha arcuata) şi a platanului (Corythucha ciliata)”, a mai scris biologul.
Comentariile nu au întâriziat să apară, iar mai mulţi români, în special din Cluj, Timişoara şi Bucureşti au scris despre experienţele neplăcute cu aceste insecte a căror înţepături pot da reacţii alergice sau infecţii.
„Sfatul meu este să avem la noi un unguent antihistaminic. Se găsesc la orice farmacie. Eu nu vreau să fac reclamă la vreun produs. În caz de pişcătură, ajută mult. Şi pe mine m-au pişcat. Şi mă vor mai pişca”, a scris biologul. Adrian Ruicănescu a ţinut să sublinieze că nici dezinsecţiile nu vor avea niciun efect, la fel cum, spune el, au nici în cazul ţânţarilor. „În traducere, va afecta în primul rând insectele benefice. Văd că se dă împotriva ţânţarilor. Dar este aceiaşi poveste. Ţânţarii vor rămâne, alte insecte, printre care albinele, nu”, a punctat Ruicănescu.