Culisele Statului Paralel - Dacian Cioloș, supranumit "premierul zero", mandat marcat de controverse

Dacian Cioloș a pornit la drum cu 22 de miniștri, numai că, la nici două zile, a renunțat la doi. Andrei Baciu de la Ministerul Sanatatii, pentru că în trecut fusese manechin de lenjerie intimă și Cristina Gushet, de la Ministerul Justiției, pentru că nu ar fi convis la audierile din comisie, iar în locul ei a fost numită Raluca Prună.

Guvernarea prim-ministrului tehnocrat Cioloș a fost marcată de concesii, spune presa, de decizii controversate și de OUG foarte dubioase. Dintre acestea, a atras atenția în mod special cea privind interceptările, prin care SRI era abilitat să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism.

La concesii, prim-ministrul tehnocrat a cedat chiar din prima zi de mandat. În programul de guvernare trimis Parlamentului odata cu lista ministrilor, Ciolos menționa ca prioritate alegerea primarilor în două tururi de scrutin. După runda de negocieri cu grupurile parlamentare, însă, înaintea votului de investire, "prioritatea" a dispărut din varianta finala a programului de guvernare.

Ce a făcut Cioloș într-un an de guvernare? A modificat Codul Penal și Codul de procedură penală. Prin Ordonanță de Urgență. Neconstituțional. Mai multe asociații din domeniul justiției au criticat aceste modificări și au acuzat la vremea respectivă Guvernul Cioloș de abuzuri.

Guvernul Cioloș și Raluca Prună au inițiat legea recursului compensatoriu, care a dus la eliberarea a peste 16.000 de deținuți. Ulterior, legea a devenit cartoful fierbinte al guvernării Cioloș pe care acesta l-a aruncat către PSD, spunând că ei se fac vinovați de adoptarea legii.

Parțial adevărat. Forma iniţială a proiectului fiind pregătită și depusă în Parlament în timp ce Dacian Cioloș era lider la Palatul Victoria, adoptată ulterior de PSD ALDE.

Peste 2.000 dintre deținuții eliberați erau acuzați de omor și omor calificat, alții pentru viol sau pornografie infantilă. Peste 200 de traficanți de persoane și minori au fost puși în libertate de legea recursului compensatoriu. Raluca Prună și Dacian Cioloș nu și-au asumat niciodată răspunderea pentru acest eșec care a pus în pericol viața cetățenilor.

Un scandal imens care a zguduit din temelii guvernarea Cioloș a fost cea cu privire la dezinfectantii diluati din spitale. Totul, a izbucnit aproape imediat după tragedia de la Colectiv. Ministrul Sănătății de la acea vreme, Patriciu Achimas Cadariu, și-a dat demisia în plin scandalm, după ce a acuzat "diferențe de abordare" cu premierul Dacian Cioloș.

Paradoxal, la un capitolul la care Dacian Cioloș ar fi trebuit să fie expertul nr 1 din Guvern, a eșuat lamentabil. Vorbim despre fondurile europene care au avut o absorbție de ATENȚIE... 0,04%. Dacian Cioloș a încercat să explice că lucrurile nu stau chiar așa printr-o declarație halucinantă.

"La Ministerul Fondurilor Europene, vă rog să explicați (...) că zero fonduri europene înseamnă de fapt circa 6 miliarde de euro care au intrat în țară din fonduri europene anul acesta, pe toate programele europene, și cred că trebuie insistat pe faptul că, dacă pentru perioada 2007-2013 aveam absorbție 58%, când am venit, în momentul de față avem un pic peste 80%", afirma Dacian Cioloș în 2016, potrivit HotNews.

În 2016, Cioloș a pregătit o campanie pentru aducerea în țară a operei lui Brâncuși, „Cumințenia Pământului”, despre care azi, spune că a fost cea mai mare greșeală făcută în mandatul său de premier, dar o pune pe seama "inocenței".

După aproximativ trei ani, a început și returnarea banilor donati de miile de români de bună credință. La începutul anului 2021, la cinci ani de la campania esuata, ministrul Culturii anunța că aproape 70% dintre cei care au donat și-au recuperat banii.