CULISELE STATULUI PARALEL. Afacerile cu terenuri, apanajul oamenilor care se învârt în statul paralel. Chiar și cu decizie de la CEDO, un om nu-și poate recupera bunul

Nicolae Haliu, păgubit îl lupta cu rechinii imobiliari, dar și cu statul român, spune că nici cu decizii definitive de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu reușește să-și facă dreptate.

„De 20 de ani mor cu dreptatea în brațe. În 1999 am cumpărat un bun viitor, un teren, de la doi frați. Aceștia nu au respectat convenția. Au spus că au un teren, primit moștenire de la mama lor, au avut acte de succesiune, după care s-a constat că nu a fost acolo terenul. Decanul Facultății de Agronomie le-a făcut plângere penală. Terenul se află în Henri Coandă, Drumul Nisipoasa, unde este și cartierul ANL. Este un proiect imobiliar, au mai cumpărat ceva. Actualii proprietari în acte m-au invitat și mi-au oferit 3.000 de mp în partea stângă, dar am refuzat. Eu le-am spus că vreau 5.000 mp în partea dreaptă, căci acolo aveam încă 5.000 mp, dar nu au fost de acord. Acum mă judec cu agentul guvernamental Răzvan Horațiu Radu și cu MAE. Judecătorul Corneliu Bârsan nu s-a putut prezenta, eu am cerut prezența lui. Eu am cumpărat terenul în 1999, iar oamenii aceștia au luat terenul în 2006, terenul fiind cu sarcini, cu litigii. Dreptate are cel care l-a cumpărat primul. Instanța mi-a dat câștig de cauză. De la Înalta Curte a fost supendat procesul. Diferența între ante contract și contract este de 125.000 de euro. Atunci când s-a văzut că terenul este cu litigii, prețul a scăzut.

Au vândut fără extras de carte funciară. Până în 1996 se putea face acest lucru. I-am dat în judecată, am câștigat procesel, dar între timp l-au vândut.

Ionuț Mateescu, avocatul lui Haliu susține că statul român nu a luat deloc în seamă decizia CEDO și că nu a respectat absolut nicio obligație care îi revenea.

„Dosarul a început la Tribunalul București, au existat apel și recurs, iar la ÎCCJ nu intră în fond, acestea fiind dispozițiile atunci. Codul de procedură civilă prevedea atunci trei instanțe. S-a dispus casarea, cu trimiterae în judecată. Domnul Haliu a depus plângere la CEDO pentru că, în paralel, au existat și alte proceduri, inclusiv penale, în care el a constatat încălcarea drepturilor sale. Este o decizie de înțelegere amiabilă. Agentul guvernamental reprezintă statul român la CEDO. Fiind parte a Consiliului Europei, trebuie să acceptăm. Statul român și-a asumat o serie de obligații. A existat în acel moment obligația îndeplini revizuirii unei hotărâri judecătoriești, dar nu s-a întâmplat. Instanțele de la noi nu au băgat în seamă decizia CEDO. Dosarul s-a finalizat prntr-o hotărîre la ICCJ în care există mai multe persoane cu titlu de proprietari. Au acceptat să semneze contracte, omițând extrasul de carte funciară. S-a transferat dreptul de proprietate fără a se indeplini buna credință. Dreptul de proprietate era contestat, iar extrasul de carte funciară a fost evitat. Statul român nu a fost consecvent cu legea dreptului de proprietate. Ne-am pus problema avantajului CEDO, dar autoritățile au contestat chiar decizia CEDO, adică reglementarea soluției amiabile. Avem o decizie oficială de la CEDO. Cred că domnul Horațiu Radu este conștient că nu există acte false. El ne-a comunicat, dar avem și o corespondență de 6 scrisori, între CEDO și avocat. Avem doar afirmații că documentele pe care le avem sunt false”, susție avocatul.

Radu Horațiu, fost reprezentat guvernamental al României susține contrariul și afirmă că decizia de la CEDO a lui nicolae Haliu este un fals.

„Sunt mâhnit de aceste informații false. Domnu Haliu a avut o plângere la CEDO respinsă, avem documnete. El nu s-a judecat cu statul român atâta timp. El are o dovadă falsă, CEDO și MAE i-au comunicat că plângerea i-a fost respinsă. Deci, toate susținerile lui sunt fără fundament. Mi-a făcut o plângere penală, pe care a pierdut-o. Această hârtie pe care o prezintă în emisiune este un fals, pentru care există și un dosar penal”, a afirmat Radu Horațiu.