Crainicul TVR care a propagat isteria teroriştilor la Revoluţie, pus sub acuzare

Directorul Televiziunii Române de la momentul Revoluţiei din 1989, Teodor Brateş, a ajuns la Parchet în jurul orei 9.00.

Cu o zi în urmă, s-a prezentat la Parchetul General, în dosarul "Revoluţiei", şi fostul preşedinte Ion Iliescu.

Ministerul Public a informat, miercuri dimineaţa, că, în cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției", procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul Brateș Teodor, la data săvârșirii faptelor - adjunct al redactorului șef al Redacției "Actualități" din TVR, pentru fapte comise în intervalul 22 – 31 decembrie 1989.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:
"Suspectul Brateș Teodor - adjunct al redactorului șef al Redacției "Actualități" din TVR - a fost principalul factor de diseminare a știrilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste ce a afectat profund întreaga populației a României (militari și civili). Mesajele televizate ale suspectului s-au referit la atacuri teroriste asupra obiectivelor militare și civile, apă otrăvită, clădiri minate, diverse conduite abominabile ale așa zișilor teroriști, atacuri cu elicoptere, desanturi aeriene, coloane de blindate în deplasare etc. Repetarea acestui gen de dezinformare a făcut ca psihoza teroristă să atingă cote paroxistice și astfel să constituie principala cauză a numeroaselor pierderi de vieți omenești, vătămări și distrugeri petrecute în timpul evenimentelor revoluționare".

Teodor Brateș este un jurnalist de radio (1949–1958) și televiziune (1960–1990), fost redactor-şef la programul Actualități din TVR.

În 1988, Partidul Comunist Român i-a făcut un „portret" lui Teodor Brateș, cel care un am mai târziu avea să ocupe o funcție cheie în desfăsurarea evenimentelor tragice din Decembrie 1989. Conform fișei de cadre a PCR, Brateș și-a schimbat numele în 1956 din Froim Bernard în Teodor Brateș.

În 1988, cunoscutul ziarist era redactor șef adjunct la Redacția de Actualități Politice interne și externe. Potrivit documentelor Partidului Comunist de la Arhivele Naționale, Brateș vorbește limbile franceză și rusă și este de naționalitate evreu. Născut în 1933, el era membru al PCR din 1955. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic.

Un an mai târziu, „a fost scos din producție și încadrat ca activist la fostul sector II Negru UTC București. După un an de activitate în acest loc de muncă s-a transfertat în calitate de redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la Școala de științe sociale „A.A. Jdanov" ( viitoarea „Ștefan Gheorghiu" n.red.) pe care a absolvit-o în 1956 fiind apoi reîncadrat în aceeași funcție la Radio", se mai arată în documentul citat de evz.

Brateş a fost înainte de 1989 „în interes de serviciu, în RSF Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Norvegia, Finlanda, Anglia și RF Germania", se mai arată în document.

„Brateș Teodor are o mătușă și un unchi care au plecat, la cerere, în Israel din anul 1950, declară că nu întreține relații cu aceștia", se consemnează în actele semnate de șeful de serviciu C. Pașaliu și inspectorul T. Sîrbu la data de 14 aprilie 1988.

În 1956, viitorul șef al știrilor din TVRL și-a schimbat numele de Froim Bernard în Brateș Teodor.

„În instituția noastră s-a afirmat printr-o bună pregătire profesonală, seriozitate și răspundere în muncă...Personal realizează unele emisiuni complexe cu privire la evenimentele din viața partidului și statului nostru". Mai departe, partidul a făcut un inventar al locurilor vizitate de Brateș.

Teodor Brateș a lansat din studiourile TVR în decembrie 1989 o serie de apeluri fanteziste cum ar fi „Nu lăsaţi copilaşii să bea apă, să nu-i omorâm cu mâinile noastre!". De la el am aflat că „nişte oameni... oameni... adică nişte elemente iresponsabile, că altfel nu putem să le numim, au început să atace secţiile de Miliţie" şi tot el i-a îndemnat pe curajoşii Revoluţiei: „Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu acest soare al libertăţii, nu cu băuturi alcoolice!". Teodor Brateş a stat în emisie aproape 70 de ore, în zilele de 22, 23 şi 24 decembrie 1989.

Marţi, Ministerul Public a anunţat că procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul generalului locotenent în rezervă Iosif Rus, la data faptelor comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior şi în cazul amiralului în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, la data săvârşirii faptelor căpitan rang I.

Totodată s-a dispus extinderea şi efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul lui lui Ion Iliescu, la data faptelor membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiţii prealabile de autorizare. Pentru faptele comise în intervalul 22 - 27 decembrie 1989 de către fostul preşedinte Ion Iliescu, procurorii militari au solicitat avizul preşedintelui Klaus Iohannis.

"Prin exercitarea autorităţii depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acţionat în acest sens. Psihoza teroristă care a atins cote paroxistice în rândul militarilor şi civililor înarmaţi, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unităţi militare, ordonate în general pe timpul nopţii), au avut drept rezultat numeroase situaţii de foc fratricid şi de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfăşurau activităţi potrivnice mişcării revoluţionare", arată procurorii militari.

În ceea ce îl priveşte pe generalul în rezervă Iosif Rus, procurorii spun că, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare şi membru al Consiliului Militar Superior, Ia dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie iniţiativă şi fără drept, a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internaţional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană care nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei şi apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informaţională şi de comunicare între forţele angrenate în paza şi apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esenţiali care au creat premisele focului între militarii MApN şi cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar şi inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia din dimineaţa zilei de 23 decembrie1989, când au decedat 48 de persoane, între care 40 de militari, iar alte 15 au fost rănite, afirmă anchetatorii.

De asemenea, în cazul lui Iosif Rus există probe care demonstrează că în 23 decembrie 1989 a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj şi înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condiţiile în care a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) şi în alte zone, cu scopul combaterii presupuşilor terorişti, au fost generate confuzii şi suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuşi la sol pentru paza diverselor obiective, situaţie care a dus la deschiderea focului şi creşterea în intensitate a psihozei teroriste. De menţionat că toate afirmaţiile făcute cu privire la existenţa elementelor teroriste s-au dovedit false, mai notează procurorii militari.