Cozmin Gușă: Clujul a colcăit de securiști, suferă azi de securism. Coldea, managerul nou al Grupului de la Cluj - Cum tremura Boc în fața lui Rus, în 2004

Gușă: Emil Boc a transpirat tot, era ud, înainte de emisiunea cu Ioan Rus, de emoție, în 2004

„Vreau să relatez o întâmplare. În 2004, când conduceam campania lui Traian Băsescu, și trebuia să o conduc, pentru că era pericolul Năstase, iar pericolul Năstase însemna deja privatizarea SIDEX, pe nimic, privatizaera OMV pe nimic, deci jaf asupra economiei naționale. Băsescu m-a rugat, du-te , te rog, două-trei zile la Cluj, că Boc nu se descurcă acolo, e în competiție cu Ioan Rus, și îi e frică de Rus. Ok. Am ajuns cu echipa de campanie din care făceau parte lavinia Șandru și Roberta Anastase.  Chiar în ziua aia Boc trebuia să aibă o emisiune cu  Rus și am stat un pic de vorbă cu el, să vedem ce să vorbești cu Rus, i-am spus îi spui aia și aia, i-am spus ce să vorbească cu Rus. La un moment dat, m-am uitat la el și era ud. Deci a transpirat tot, cămașa îi era udă, de emoție, că trebuia să meargă cu fostul lui șef de la UTC, care era Ion Rus. Eu știam că Rus fusese șeful UTC dar nu știam că ii este atât de frică lui Boc. Le-am trimis să îi cumpere rapid o cămașă lui Boc. I-am zis: du-te să te speli la chiuvetă, iei altă cămașă, au adus altă cămașă, l-am îmbrăcat și l-am dus la emisiune. În continuare îi era frică. În fața mea era Vasile Dîncu cu Rus, eu cu Boc. Și Boc era palid la față și aproape tremura. Eu, ca să-l scot din situație, m-am uitat la Rus și i-am zis am luat o decizie. Eu sunt șeful de campanie pe țară, nu mai face Boc emisiune cu tine, o faci cu mine, așa am hotărât. Emoția de la Boc a trecut la Rus. Fac emisiunea cu tine, o oră, la Antena 1, să te vadă țara. Și a trebuit să ies cu Dîncu pe hol ca să îi spun că este o glumă”, a povestit Cozmin Gușă, vineri seară, la Cu drag, despre România, cu Alexandra Păcuraru. 

Gușă: Coldea este managerul nou al Grupului de la Cluj. S-a dus acolo pentru bani

„Atenție mare la Boc, la fel ca și în 2004 când a ieșit primar, murea de frică în fața lui Ioan Rus, această stare a rămas, mai ales că, așa cum zice Elena Udrea, cu destul de multă elocință, managerul grupului, nu șeful neapărat, managerul nou al grupului de la Cluj este într-adevăr Florian Coldea, care s-a dus acolo pentru bani. Florian Coldea n-a făcut parte din Grupul de la Cluj. Casa de Insolvență Transilvania este condusă de fiul judecătoarei din Arad care face parte din rețeaua Coldea. Coldea chiar este arădean. 

Gușă: Nu scapă nimeni de Coldea, factorul extern. Boc și Blaga au garantat pentru Kovesi

Nu scapă nimeni de Coldea, pentru că Coldea înseamnă factorul extern. Coldea nu e Coldea. Faptul că Ambasada Franței i-a decorat pe Coldea și pe Kovesi sau și-a asumat-o pe Clotilde Armand nu este decât cum, asta este o acțiune a factorului extern de peste Ocean, ei sunt agenții celor de peste Ocean, nu ai lui Biden. Să nu uităm că la noi, când se arestau pe bandă rulantă, cei de la FBI aveau binomul la dna Kovesi, la zeița..., fosta colegă de facultate a lui Boc. Ca să facem legătura cu Clujul. A fost colegă de facultate cu Emil Boc, de an. N-a fost doar Vasile Blaga, care a pus o vorba buna pentru ea ca să ajungă, care a garantat pentru ea, prieten bun cu tatal ei. A fost și Boc care a garantat pentru ea pentru că au fost colegi de facultate. De aia nu vedeți dosare la Boc, deși ar trebui să fie gârlă”, a declarat Cozmin Gușă.

Verdictul lui Gușă: Clujul a crescut pe spatele UBB și dezvoltării IT. A colcăit de securiști până în 89, suferă azi de securism, de sindromul parvenitului 

„Vreau să dau un verdict legat de Cluj. Clujul, o spun cu durere, suferă, între orașele ROmâniei, de sindromul parvenitismului. Parvenitul financiar si parvenitul cultural. Clujul a ajuns parvenit din punct de vedere financiar pentru că acolo s-a născut Caritas, acolo au fost devalizate băncile, începând cu Dacia Felix, acolo au fost devalizate buzunarele oamenilor prin fondurile mutuale, care au dat falimente pe rând, banii ăia s-au dus la potențați care astăzi dictează.

Clujul a ajuns in acest fel pentru că a fost un cuib de securiști, foarte bine furajat până în 1989, pe două motive. Unul, obiectiv, erau foarte mulți agenți maghiari acolo, și atunci foarte mulți dintre profesorii, medicii Clujului au devenit colaboratori ai serviciilor secrete ca să apere țara, nu, cum era, de pericolul maghiar. Dar și dintr-un motiv subiectiv al lui Ceaușescu. Ion Gh. Maurer , rivalul lui, care a fost și ministru foarte mult timp, a candidat tot timpul pentu Marea Adunare Națională de la Cluj, generând foarte mulți agenți în jur. Ăsta e motivul pentru care Țiriac, care este emulul lui Maurer, s-a dus la Cluj și a făcut cu Ioan Rus acea firmă de automobile. Deci, Clujul a colcăit de securiști până în 89, a fost dominat de securiști post 89 și este astăzi, suferă de securism, din păcate. Și acest sindrom al parvenitului înseamnă că în mediul cultural-academic au ajuns semidocți sau sfertodocți. Clujul a avut oameni mari de cultură, mulți dintre ei s-au educat acolo. Mulți dintre jurnaliștii României, Cristoiu sau Nistorescu au făcut facultatea la Cluj, la Universitatea Babeș-Bolyai, președintele Academiei, care e un intelectual de mare calibru, e un emanat al Grupului de la Cluj, dar nu este un exponent al Grupului de la Cluj, timiditatea lui, felul lui mai soft il face să nu poată să iasă din acea structură. Dar acea structură este una care te ia și nu te mai lasă să pleci de acolo. 
Coldea s-a dus acolo pentru bani. Clujul, care a crescut pe spatele UBB și a fenomenului de dezvoltare IT, nu datorită unor strategii bine ticluite, nu, acolo au fost profesori buni , medici buni, lumea s-a dus la Cluj, a învățat la Cluj”, a mai explicat Cozmin Gușă.

„Subiectul Cluj este subiectul suveranismului, al pierderii sau al pervertirii acestui suveranism. Clujul este important pentru că el emană în tot Ardealul nostru, este capitala noastră spirituală. Suveranismul acolo trebuie să se discute, la Cluj, un loc care, din păcate, a drenat economiile românilor pentru prima dată în 1990”, a mai spus C. Gușă.  

Mircia Chelaru: Alte 2 personaje importante din Grupul de la Cluj - Cioloș și Ardelean și jurământul înțelegerii albastre

„Ați uitat două personaje foarte importante din Grupul de la Cluj, pe Cioloș și Virgil Ardelean. Rețeaua este mai mare. Dupa post marea tavaleala din 89, aveam informatii despre acea asa-zisă ințelegere albastră în care echipele care controlau sistemul și-au jurat să rămână împreună, ocupând trei spații: media, finanțele și justiția. De ce s-a ajuns ca tot ce se tranșează să treacă prin filtrul acestora care reprezintă controlul total asupra societății. La Cluj s-a respectat acest jurământ al înțelegerii albastre, unde nu există nicio diferență. Nu. Totul este într-o frăție albastra, în care și-au dat mâna pe baza ultimului resort de control al societății - economicul”, a completat deputatul AUR Mircia Chelaru, general în rezervă, în aceeașși emisiunea Cu drag, despre România, cu Alexandra Păcuraru.

„Clujul nu e numai orasul Cluj. În toata zona asta se mediatizeaza așa-zisul festival Transilvania, Transilvania film, Untold, e în curs de organizare a unei identități transilvane. Și domnii de la Cluj, în numele multiculturalismului și a acestei indecente toleranțe duse dincolo de tolerabil, genereraza o altă viziune. Ajungem la această tranzacție din 2006, când dl Tăriceanu convine la intalnirea celor două guverne Budapesta cu București că spațiul transilvan poate fi spațiu de cosuveranitate, o cosuveranitate culturală. Iată de ce domnii UDMR pun mâna pe instrumentul de cultură unde se manipulează imaginea, conștiințele și apartenentul. E un atac mizerabil identitar. Așa-zisa cosuveranitate uitați unde a dus. Atrag atenția asupra acestei declarații care circulă, a independenței Transilvaniei, nu a separatismului maghiar. Care va fi citită în numele românității, maghiarimii, evreimii, romilor, sașilor, secuilor, pe 4 iunie de ziua Trianonului ca o provocare asupra suveranității care e negociată și vândută la tarabă de cei care se fac utili altora. (...) De aceea atrag atenția asupra acestei acțiuni de creare a unei noi identități, cea transilvană. (...) Nu este o acțiune întâmplătoare, este un fenomen în desfășurare”, a mai spus deputatul AUR Mircia Chelaru.