COVID-19, boala care ne-a afectat psihicul
Din martie, de când OMS a declarat pandemia de coronavirus, contorizăm efectele infectării cu Sars-COV-2. Atât cele fizice, cât și cele mai puțin vizibile, care țin de partea emoțională. Specialiștii atrag atenția că boala dă depresii puternice, stări de anxietate și efecte grave, pe care cei infectați le vor resimți pe termen lung. Ce s-a întâmplat cu românii în ultimele 9 luni de la apariția primului caz la noi în țară, vedem chiar acum, într-un reportaj în exclusivitate din campania Mărturii din pandemie realizat de Cristina Răduță.
După circa 9 luni de pandemie, restricții dure și tot mai multe cazuri de coronavirus, boala care ne-a afectat plămânii ne-a distrus și încrederea. Si ne-a furat zâmbetul de pe buze. Am pierdut oameni dragi, am văzut ce luptă se duce în secțiile de terapie intensivă și ne-am pus întrebări. Întrebări care ne-au adus neliniștea. Mulți dintre noi au simțit pe propria piele frica, alții doar au văzut-o de la depărtare. Sunt 8 luni de la începutul pandemiei și oamenii nu s-au acomodat cu acest virus.
Irina Mitrea, psiholog clinician principal la Spitalul Socola Iași: „Tuturor ne-a fost greu să ne adaptăm noilor circumstanțe, toată lumea trece prin diverse etape - disperare, negare, furie, frică, resemnare, asta este ființa umană. Această perioadă predispune la apariția emoțiilor dificil de gestionat, cum ar fi niveluri ridicate de anxietate, panică, disperare, tristețe, nervozitate, tulb de somn, coșmaruri. Precum și o nevoie crescută de a consuma tutun, alcool sau chiar și droguri.”
Și Viorel Hușanu, președintele Sanitas, a fost puternic afectat de boala pe care l-a chinuit zile întregi.
Viorel Hușanu: Cel mai rău a fost că intrasem la un moment dat în depresie. Pe lângă grija față de cei din jurul meu, grija față de mine că nu știam dacă o să mă fac bine și când, nu știam dacă o să se complice acest COVID cu altceva, cu alte simptome. Salvarea o chemam și nu venea, ma gandeam sa nu pateasca ceva copilul pentru ca nu puteam sa ies din casa. A fost cel mai cumplit sa stai in casa si sa te simti neputinicos. Am avut noroc fiind cadru medical sa mi pot face singur tratamentul, sa mi fac singur injectii, sa le fac celor din familie injecții.
Specialiștii explică schimbările care ne afectează emoțional.
Irina Mitrea: Stresul apare datorită fricii de a nu infecta, de a nu se îmbolnăvi, de a nu mai putea avea grijă atâ de persoana respective, dar și de ceilalți din familie. Este o teamă foarte mare.
Reporter: Mulți și-au pierdut jobul.
Irina Mitrea: Pe lângă temerile pe care le au vizavi de acest COVID, apare și nesiguranța locului de muncă, poate nesiguranța unei locuințe pentru că fiecare are o rată de plătit. Și atunci toate aceste temeri se amplifică, se adună și apar reacții exagerate.
Datele oficiale arată că mai mult de două milioane de români suferă din cauza depresiei. Carantina si izolarea au scos și mai mult rău la suprafață. În lunile martie si mai ale acestui an, stările de anxietate si atacurile de panica au crescut cu 37% față de perioada octombrie-februarie a anului trecut. Un raport al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA arată că pandemia a avut un impact major asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Un sondaj in care au fost incluși peste 5.000 de tineri arată ca un sfert dintre aceştia s-au gândit la sinucidere în luna iunie.
Raluca Ioana Prepeliță, medic primar psihiatru Socola: Cazurile au crescut foarte mult în ultimul timp. Ne raportăm la altă situație în acest moment, pentru că nu este aceeași ca în luna martie, când era starea de urgență. Cazurile pozitive erau puține față de acum. Această stare de teamă care este insuflată de tot ceea ce ne înconjoară menține o stare de frică și de necunoaștere a ceea ce vine de fapt și de drept.
Si ce e mai rău abia acum urmează. Specialiștii spun că numărul de infectări este în continuă creștere, la fel și numărul depresiilor și a stărilor de anxietate.