Coronavirus. Guvernul chinez, în fața unei noi provocări: adevăruri incomode mușamalizate
Finalul anului trecut și începutul lui 2020 au pus omenirea față în față cu unul dintre cele mai negre coșmaruri ale sale – noua formă de coronavirus, un virus gripal considerat mortal. Pe lângă tumultul de informații din mass media, panica din rândul populației și măsurile de siguranță luate de autorități, au apărut și zvonurile și amatorii de teorii conspiraționiste, care mai de care mai bombastice. La originea acestora stă lipsa de informații legată de apariția noii forme de coronavirus, precum și jocurile de putere de la nivel internațional.
Potrivit unei analize a CNN, cuvântul „zvon” a căpătat un alt sens în China de la moartea medicului Li Wenliang, cel care ar fi încercat să-i avertizeze pe ceilalți despre răspândirea coronavirusului, căzând în cele din urmă chiar el pradă virusului ucigaș. În loc să stârnească îndoieli în rândul populației, așa cum poate ne-am fi așteptat, pentru multe persoane acest termen a ajuns să sugereze existența unor adevăruri incomode, pe care autoritățile ar încerca să le ascundă. Ca să ne dăm seama de dimensiunea situației, un citat distribuit pe scară largă în mediul online în China ultimelor săptămâni spunea că "zvonul este doar o profeție cu mult înaintea vremurilor noastre". Dacă la prima vedere poate părea doar o simplă dovadă a credințelor adânc înrădăcinate ale poporului chinez, acesta vorbeste, de fapt, despre furia crescândă a populației față de o presupusă cenzură a autorităților locale legată de apariția și modul de răspândire al COVID-19. De altfel, pe platformele de socializare chineze, autoritățile par să fi început deja să „plătească” prețul pentru jumătățile de adevăruri cu care populația consideră că s-ar fi confruntat de la apariția coronavirusului și până în prezent și care a dus la peste 84.000 de îmbolnăviri și a plasat sute de milioane de persoane în carantină. De cealaltă parte, autoritățile chineze susțin că tocmai lipsa încrederii publice a dat amploare zvonurilor și teoriilor conspiraționiste.
Lupta autorităților cu zvonurile
Nu mai departe de finalul lunii ianuarie a acestui an a apărut o teorie absolut hilară, care a ținut toți ochii ațintiți spre China, zguduind din temelii scena internațională, și care spunea că virusul nu ar proveni din natură, ci ar fi creat de om, în laborator.
Cum era de așteptat, teoria a fost respinsă pe scară largă de oamenii de știință din China și Occident, care au argumentat cu informații științifice atent documentate, menționând că studiile indică probabilitatea ca virusul să-și aibă originea în lilieci și să fi sărit la oameni de la o gazdă intermediară – cum s-a întâmplat în cazul virusului care a provocat epidemia SARS (Sindromul Acut Respirator Sever).
În ciuda argumentelor științifice, zvonurile și teoriile conspiraționiste au luat amploare pe măsură ce virusul a continuat să se răspândească și să facă noi victime. Au apărut chiar voci care să susțină existența unui laborator de virologie la nivel înalt, cunoscut pentru studiul coronavirusului pe lilieci, în Wuhan, punctul zero al focarului, și că noul coronavirus ar fi putut scăpa din laborator. De la ideea că un cercetător ar fi fost mușcat de liliacul pe care îl studia și până la posibilitatea ca un student absolvent al Institutului de Virologie Wuhan să fi fost „pacientul zero”, lucrurile au degenerat, ajungându-se până acolo încât să se creadă că laboratorul din cadrul institutului lucra în secret pentru armata chineză la dezvoltarea unor arme biologice, iar virusul s-a scurs în mod involuntar în timpul acestui proces. Apărute cu preponderență pe conturile de social media, aceste informații nu au putut fi niciodată verificate, rămânând la stadiul de fake news.
Chiar și așa, zvonurile, de o virulență nemaiîntâlnită, au continua să se răspândească, fapt pentru care un medic virolog din China a postat, pe 2 februarie, că garantează „cu propria sa viață” că laboratorul nu are nicio legătură cu focarul de infecție. La rândul lor, reprezentanții Institutului de Virologie din Wuhan, alături de alți oameni de știință din domeniu, au luat poziție în două ieșire publice în care au denunțat acuzațiile emise la adresa lor.
„Suntem împreună pentru a condamna cu tărie teoriile conspiraționiste care sugerează că COVID-19 nu are o origine naturală”, au scris 27 de oameni de știință proeminenți din domeniul sănătății publice într-o declarație comună publicată în revista medicală „The Lancet”, pe 19 februarie.
Citând studii legate de bagajul genetic al virusului, aceștia au arătat că descoperirile științifice „concluzionează copleșitor că acest coronavirus își are originea în viața sălbatică, la fel ca atât de mulți alți agenți patogeni emergenți”.
„Teoriile conspiraționiste nu fac altceva decât să creeze frică, zvonuri și prejudecăți care să pună în pericol colaborarea noastră globală în lupta împotriva acestui virus”, au scris oamenii de știință.
Populația nu a părut convinsă de această luare de poziție, existând în continuare voci care suspectează că guvernul „acoperă”, de fapt, anumite aspecte legate de acest subiect.
Statele Unite, prinse și ele în vâltoarea zvonisticii
De parcă asta nu ar fi fost tot, au apărut teorii care susțin că virusul nu ar fi o armă biologică produsă de om, ci că și-ar avea originea în Statele Unite. La baza acetei teorii pare să stea ideea potrivit căreia mai mulți americani care au murit de gripă sezonieră, ar fi fost, de fapt, uciși de coronavirus.
Care este adevărul?
Deși teoriile conspiraționiste par a fi o "modă" a zilelor noastre, totuși acestea au făcut mai grea munca autorităților chineze în lupta privind recuperarea încrederii pierdute în rândul populației. "Care este adevărul?"s-a întrebat, pe 17 februarie, un utilizator de pe site-ul de microblogging chinez Weibo, site pe care au fost răspândite o bună parte dintre zvonurile ce au ținut nu doar China în alertă în ultima perioadă, ci și întreaga comunitate internațională. "Prăbușirea încrederii guvernului și a mass-media nu este doar o problem pentru autorități, ci și pentru noi", mai scria utilizatorul.
Temându-se însă de mușamalizarea adevărului, lucrurile sunt departe de a se fi calmat, pe rețelele de socializare din China ducându-se o luptă acerbă între propagandă și cenzură. "Să fiu sincer, ar fi mai bine dacă nu ar dispa zvonurile. Când văd un zvon respins, practic aș presupune că este adevărul", este părerea unui alt utilizator Weibo, care a fost ulterior cenzurat.