Condiţii dure în penitenciarele din România. Normele de aplicare pentru Legea 254, întârziate
Sistemul penitenciar din ţara noastră are o mare problemă! În prezent, autorităţile nu ştiu în ce măsură executarea pedepselor îi pregăteşte pe condamnaţi pentru a reveni în societate sau câţi dintre ei ar putea recidiva. Toate detaliile au fost prezentate în direct la Realitatea TV, în contextul discuţiilor privind normele de aplicare aferente Legii executării pedepselor.
Întârzierea, timp de aproape 2 ani, a normelor de aplicare a legii privind executarea pedepselor, a provocat uriaşe probleme sistemului penitenciar, inclusiv condamnări la CEDO pentru România. Ministrul actual al Justiției a promis că la sfârșitul acestei luni normele vor fi, în sfârşit, aplicabile.
"În aceaste norme este prevăzută şi această formă de comunicare online ca o formă de a ţine legătura cu familia, dar o să avem acces la audierea detinuţilor prin videoconferinţă, o să avem acces la acea monitorizare electronică pentru deţinuţii care au dreptul la muncă. Se discută despre situaţia în care nu mai avem nevoie de măsuri privative de libertate pentru fapte de natură fiscală. Este o regulă a rezoluţiei. De asemenea, în ceea ce privesc condiţiile de detenţie, în prezent există condiţii inumane. Din majoritatea deţinuţilor poate 3% beneficiază. Dacă intră în vigoare aceste norme, vom putea avea o monitorizare, inclusiv pentru cei care înlăuntrul detenţiei au drept de mişcare, de a presta activiăţi", spune avocata Maria Vasii.
România trebuie însă să ţină cont în elaborarea normelor şi de faptul că, la sfârşitul anului trecut, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o serie de cerinţe minime pentru detenţie, numite "Regulile Nelson Mandela". Reguli ratificate și de ţara noastră.
Prima vizează respectarea demnităţii fiinţelor umane şi interzicerea torturii şi a altor tratamente inumane şi degradante. Normele prevăd că asistenţa medicală a deţinuţilor este o responsabilitate a statului şi trebuie să fie de o calitate egală cu cea oferită în comunitate. În plus, angajaţii închisorilor ar trebui să folosească mecanismele de prevenire a conflictelor pentru a înlătura posibilitatea unor abateri disciplinare pentru deţinuţi. Autorităţile sunt obligate să investigheze cazurile de deces, de dispariţie sau rănirile grave în penitenciare şi să informeze familia sau prietenii condamnaţilor, atunci când apar astfel de situaţii. O altă regulă arată că deţinuţii trebuie să aibă parte de consiliere juridică şi după condamnare, şi să li se permită să păstreze documentele referitoare la procedurile lor judiciare. Normele oferă posibilitatea prizonierilor de a depune plângeri şi de a fi protejaţi în faţa unor eventuale represalii, intimidări sau alte consecinţe negative. O altă regulă vizează instruirea personalului privind: securitatea şi siguranţa, folosirea forţei ca instrument de constrângere şi gestionarea infractorilor violenţi, dar şi tehnicile de prevenire şi dezamorsare a conflictelor.
O altă chestiune controversată a sistemului penitenciar din România ţine de codurile penal şi civil şi se referă la durata medie a pedepselor, comparativ cu alte state europene.
"În România, pedepsele cu închisoarea sunt în continuare foarte lungi. Media pedepsei cu închisoarea în România este între 2-5 ani. În Olanda, este de 6 luni, În Belgia de 8 luni", a spus, la Deschide Lumea, Ioan Durnescu, profesor de Sociologie la Universitatea București
Mai grav este că autorităţile nu ştiu în ce măsură condamnaţii recidivează după ce şi-au ispăşit pedeapsa.