Comisia Europeană și-a înjumătățit estimările privind creșterea economiei românești, în 2022

Comparativ, în luna februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an.

De asemenea, CE a revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%, faţă de accelerarea de 4,5% prognozată în luna februarie.

În paralel, Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 5,3% cât estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară, urmând ca în 2023 inflaţia să se reducă la 5,3%, când ar urma să se resimtă efectul de bază.

"Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale. Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial", susţine Comisia Europeană.

Cu privire la deficitul guvernamental general al României, Executivul comunitar se aşteaptă ca acesta să se majoreze până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând a scădea uşor la 6,3% din PIB în 2023. De asemenea, datoria guvernamentală ar urma să ajungă la 50,9% din PIB în 2022 şi la 52,6% din PIB în 2023, în principal din cauza deficitelor mari.

Potrivit Executivului comunitar, mai mulţi factori stau în spatele acestei aşteptate creşteri a deficitului: noile măsuri de cheltuieli incluse în bugetul pe 2022 (precum creşterea pensiilor şi alocaţiilor pentru copii), majorarea dobânzilor şi reducerea contribuţiilor sociale. În plus, România a adoptat o schemă de compensare pentru a face faţă exploziei preţurilor la energie până în luna martie 2023. Un nou set de măsuri economice şi sociale a fost anunţat la data de 11 aprilie, care potrivit informaţiilor disponibile ar urma să aibă un efect bugetar negativ de 0,4% din PIB.

Deficitul guvernamental este preconizat să se reducă până la 6,3% din PIB în 2023, în principal ca urmare a încetării măsurilor de sprijin la energie şi a efectului stabilizatorilor automaţi, pe măsură ce creşterea economică ar urma să accelereze. Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că riscurile la adresa prognozei fiscale sunt orientate în jos, fiind posibil ca măsurile anunţate la 11 aprilie să aibă un impact bugetar mai mare. În schimb, reforma administraţiei fiscale ar putea avea un impact pozitiv peste aşteptări asupra colectării taxelor.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022.

La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în scădere cu 1,4 puncte procentuale, la 2,9% estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an, de la 4,3% cât previziona anterior.

Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. Astfel, FMI estima, recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.

Proiectul de buget pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6%. A