COLECTIV. Cei 64 care au schimbat România
Aşa pot fi numiţi tinerii care şi-au pierdut viaţa în incendiul de la Colectiv. După sacrificarea lor pe altarul incompetenţei autorităţilor, normele de securitate împotriva incendiilor au fost radical modificate. La fel şi cele de autorizare a dezinfectanţilor din spitale. Pentru că unii răniţi care au scăpat de flăcări, au fost ucişi de bacterii.
Tragedia din Colectiv a unit o ţară întreagă. Zile în şir, pe străzile Capitalei şi în cele mai mari oraşe, s-a strigat împotriva corupţiei generalizate. În vizor au fost mai ales clasa politică şi reprezentanţii administraţiei publice.
După patru zile de proteste, Victor Ponta și-a dat demisia.
Miniştrii, deşi demisionari, au rămas la Palatul Victoria încă două săptămâni ca interimari. Timp în care răniţii din Colectiv au murit pe bandă rulantă. Unii, din cauza infecţiilor din spitale. Deşi, oficial ... aveau de toate.
"Au toate medicamentele, au tot ce le trebuie, în toate spitalele, de la început, a exista tot ceea ce au avut nevoie. Eu vreau să vă asigur ca tot ce se poate face în Germania facem și noi aici, pentru toti, nu cred ca au ingrijire mai buna decat aici", declara ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu.
Ulterior, a revenit. "Acceptam orice ajutor pe care il putem primi in aceste momente, intr-adevar o tragedie mare, imensa, la care foarte putini puteau fi pregatiti. Repet, acceptam orice ajutor de la oricine, nimeni nu este refuzat", a spus Bănivioiu.
Ancheta realizată ulterior de Gazeta Sporturilor a arătat şi de ce se moare pe capete în spitalele din România. Dezinfectanţii nu sunt testaţi nici măcar atunci când sunt puşi pe piaţă.
În urma acestui scandal, s-au schimbat şi regulile privind biocidele. Aceste substanţe trebuie să treacă acum prin teste de eficacitate, în laboratoare acreditate la standarde europene, iar caietele de sarcini vor fi standardizate, întocmite de experţi în epidemiologie şi igienă.
Tragedia de la Colectiv a schimbat şi standardele de protecţie împotriva incendiilor. Primii care au anunţat măsuri au fost pompierii - prin Ministerul de Interne.
Toate cluburile erau obligate prin lege să obţină autorizaţii şi din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Au fost patroni de cluburi care au decis de unii singuri să-şi suspende activitatea. Alţii s-au trezit cu sigilii pe uşile cluburilor întrucât nu aveau suficiente ieşiri de urgenţă, iar cel mai mic incendiu putea provoca o nouă tragedie.
Deşi iniţial promisiunea era că toate firmele trebuie să obţină avizul pompierilor, textul legii e totuşi blând. Autorizaţiile trebuie obţinute până la finalul anului. Au nevoie de bucata de hârtie doar localurile de alimentaţie publică. Mall-urile nu! Valul de controale de după tragedia din 30 octombrie a scos la iveală că nici măcar Parlamentul, staţiile de metrou şi Arena Naţională nu au autorizaţie ISU. Cel mai mare stadion în România a fost vreme de 5 luni subiect de polemică. Timp de 5 luni, marea întrebare a fost: copertina e sau nu inflamabilă?
Cu porţile ferecate de pompieri, primăria a trebuit să ceară o expertiză tocmai din Italia pentru a dovedi că că acoperişul stadionului nu are cum să ardă.
În timp ce autorităţile s-au concentrat pe baruri, stadioane şi cluburi, nici măcar 20 la sută din şcolile din ţară nu au autorizaţie împotriva incendiilor.
Iniţial, Guvernul a dispus ca autorizaţiile ISU să fie obţinute de toate instituţiile până la 31 decembrie 2016. După ce şi-au dat seama că nu se încadrează în termen, acesta a fost prelungit până la 30 iunie 2017. Până atunci, aşa cum spunea şi Raed Arafat, rămânem cu speranţa. Speranţa că nu va mai fi nevoie de un alt sacrificiu colectiv, pentru a schimba ce nu merge în România.