Cimitirul din România tăiat în două de o cale ferată. Călătorii se trezeau înconjurați de cruci când se așteptau mai puțin
Orașul Rădăuți, situat în județul Suceava, se distinge printr-un aspect inedit în România: calea ferată traversează cimitirul orașului. Această linie ferată a fost inaugurată în 1889 de către administrația austro-ungară, având ruta Dornești - Rădăuți - Brodina.
Rădăuți este a doua localitate din Europa, în afară de una din Elveția, unde vizitatorii pot auzi sunetul roților trenurilor printre morminte. Cea mai veche cale ferată din Bucovina a fost construită în 1869 de compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn, pe ruta Cernăuți - Suceava. Ulterior, administrația austro-ungară a decis să interconecteze și celelalte orașe importante ale regiunii prin intermediul căii ferate.
Pentru aceasta, a fost înființată Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei), care s-a ocupat de construcția liniei dintre Dornești și Rădăuți, continuând apoi spre Putna și Nisipitu. Inginerii austrieci au analizat multiple rute posibile pentru amplasarea șinelor, dar au ales în final traseul ce trecea prin centrul orașului și prin cimitir, datorită rezultatelor favorabile obținute în urma măsurătorilor geodezice.
În perioada anterioară anului 1989, la inițiativa autorităților comuniste, un tren accelerat care circula între București și Putna a început să traverseze cimitirul din Rădăuți. Astfel, ca urmare a unei hotărâri locale, trenurile de pasageri care deserveau legătura cu Dornești și Putna treceau prin cimitir de patru ori pe zi.
La mijlocul anilor 2000, calea ferată secundară care trecea prin municipiul Rădăuți a fost preluată în administrare privată, iar din 2012 nu a mai circulat nicio garnitură prin cimitir. Locuitorii speră că traficul feroviar se va relua, dar acest lucru depinde de investițiile în infrastructura feroviară.
În timpul Primului Război Mondial, armata austro-ungară a dus lupte intense cu cea rusă în zona Bucovinei, iar în cimitirul din Rădăuți sunt înmormântați mulți soldați români, ruși și austrieci care au murit pe front.
De asemenea, în acest cimitir se găsește mormântul lui Vasile Niculescu, unul dintre cei mai renumiți aviatori români, cunoscut sub numele de „aviatorul Unirii”. Istoricii susțin că pe 23 noiembrie 1918, locotenentul Niculescu a efectuat un zbor cu avionul său Farman F.40 peste Carpați, aterizând pe Câmpia Libertății din Blaj, Transilvania, pentru a aduce simbolic un mesaj din partea Guvernului României către Consiliul Național Român.