Cea mai mare bancă din România își revizuiește prognoza de creștere economică
Cea mai mare bancă din România, BCR, se pregătește să-și schimbe prognoza de creștere economică pentru acest an, după ce anterior estimase un avans de 4,3% pentru 2017.
Banca Comercială Română (BCR) urmează să îşi revizuiască prognoza privind creşterea economică între 4,7 şi 5,1% pe anul acesta, potrivit lui Horia Braun, economist şef Banca Comercială Română.
Prognoza BCR pentru creşterea economică din acest an era până la acest moment de 4,3%. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a surprins la mijlocul lunii ianuarie când a majorat prognoza de creştere economică pe 2017 la 5,2% de la 4,3% în varianta de toamnă.
Între timp, datele semnal de la INS au confirmat faptul că economia "duduie" în 2017, anunțând un avans de 5,7% în primele trei luni ale anului.
Şi pentru 2018 prognoza BCR de creştere a PIB va fi mai sus cu aproximativ un punct procentual, de la 2,8, la 3,9%, conform economistului.
Economistul-șef al BCR a făcut și o comparaţie între situaţia actuală şi cea de dinainte de criză: "Înainte de criză, a fost vorba despre o supraîncredere. Atunci, ne-am văzut super eroi, credeam că piaţa imobiliară va creşte la infinit, că nu va exista recesiune. Băncile centrale din economiile puternice nu vedeau niciun risc. Au trecut aproximativ zece ani de atunci. Cred că am învăţat lecţia.
Aş zice că acum avem de a face cu o încredere (n.r. în economie), dar cu asumare de risc. Creditarea, în momentul de faţă, diferă faţă de perioada de dinainte de criză. Băncile au o capitalizare confortabilă, calitatea portofoliului de credite noi pare a fi superioară stocului de credite. Chiar dacă există o accelerare a creditării în zona populaţiei, există şi un ochi asupra riscului", potrivit Bursa.ro.
Economistul BCR a precizat că, înainte de criză, băncile se bazau pe finanţare din afară, pentru creditare, în timp ce, acum, creditarea se face pe finanţare locală:
"Populaţia a economisit în mod net 11 miliarde lei, în ultimele 12 luni. În piaţa monetară, există un exces de lichiditate semnificativ, în ciuda faptului că băncile au scăzut ratele de dobândă la depozite. Astfel, în sectorul privat, există totuşi o asumare de risc".