Cea mai mare bancă din România a făcut azi un ANUNŢ BOMBĂ
Cea mai mare bancă din România, BCR, şi-a redus estimările privind creşterea economică a României, prognozând un avans de 1,8% în acest an, faţă de 2,3 în estimarea anterioară. Motivul pesimismului: faptul că Guvernul a tăiat investiţiile publice!
BCR a redus estimările privind avansul economic al României, prognozând o creştere de 1,8% în acest an şi 3% anul viitor, pe fondul investiţiilor publice scăzute, dar şi din cauza deteriorării situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali, se arată într-o notă publicată luni de bancă.
Anterior, BCR estima o creştere a produsului intern brut de 2,3% în acest an şi de 3,3% în 2015, potrivit Mediafax.
Premierul Victor Ponta a declarat în septembrie că România trebuie să cheltuiască, până la sfârşitul anului 2014, o sumă de peste 3 miliarde de dolari pentru investiţii publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice.
Prognoza BCR este mai pesimistă decât estimarea FMI care vorbeşte de 2,4%, dar apropiată de previziunile Consiliului Fiscal, potrivit căruia România va obţine, în acest an, o creştere economică de 1,5%, fără a fi luată în calcul agricultura.
VERDICT DUR pentru economia României de la omul care ştie mai bine decât FMI cum stau lucrurile
Analiştii BCR consideră ca fiind "ambiţioasă" ţinta de deficit bugetar pentru 2015 asumată de guvern în ultimul raport de convergenţă trimis Comisiei Europene, de 1,4% din PIB, respectiv un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB.
BCR notează că încă nu au fost prezentate alte detalii în privinţa bugetului de stat pentru 2015, momentan toată atenţia fiind concentrată pe alegerile prezidenţiale care vor avea loc duminică (2 noiembrie).
"De altfel, a devenit o tradiţie ca România să aprobe bugetele de stat abia în ianuarie sau februarie", menţionează analiştii băncii.
Pentru acest an, guvernul a stabilit o ţintă de deficit de 2,2% din PIB.
BCR estimează că statele din Europa Centrală şi de Est care au reuşit să aducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, cum este cazul României, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, vor încetini ritmul consolidării fiscale anul viitor şi vor direcţiona mai multe fonduri către cheltuielile publice.