Ce se întâmplă în creierul tău atunci când dormi? Află mecanismele misterioase ale somnului
Somnul este unul dintre cele mai enigmatice procese biologice, iar oamenii de știință nu au reușit să-l deslușească întru totul nici măcar în epoca noastră, marcată de progres tehnologic și descoperiri uimitoare.
Ne petrecem o treime din viaţă dormind, iar lipsa de somn are un impact deosebit asupra sănătăţii noastre, atât fizice cât şi psihice. O insomnie de durată ne poate distruge trupul, mintea, dar şi relaţiile, ne poate face să ne pierdem locul de muncă şi să cădeam în depresie.
De cât somn avem nevoie?
Medicii recomandă unui adult sănătos să doarmă aproximativ 8 ore pe noapte, deşi calculul este făcut altfel: oamenii au nevoie de o oră de somn la fiecare două ore în care sunt treji. Nevoia de somn diferă de la o specie la altă. Dacă oamenii au nevoie de 8 ore, leii dorm câte 13 ore pe zi, iar veveriţele şi tigrii chiar şi 14 ore. În schimb, pentru un elefant sunt suficiente 3 ore şi jumătate de somn, iar pentru o girafă doar o oră şi jumătate.
Cum funcţionează creierul în timpul somnului?
Somnul este structurat în mai multe etape, care au fost identificate abia în anii 1950. Creierul nostru organizează somnul în cinci etape diferite, care se repetă ciclic la fiecare 90 de minute.
Prima etapă este cea de somn uşor, din care, dacă ne trezim brusc, este posibil să nu ne dăm seama că am dormit.
În a doua etapă pot fi detectate undele cerebrale specifice somnului. Bătăile inimii şi respiraţia sunt regulate, iar temperatura corpului scade.
Etapele trei şi patru sunt considerate somn profund. Dacă vom fi treziţi în etapa a patra de somn, ne vom simţi dezorientaţi, apărând aşa numita stare de „beţie a somnului.” În aceaste etape tensiunea arterială scade, respiraţia este mai lentă, muşchii se relaxează şi este perioada în care trupul se reface, se încarcă de energie şi ţesuturile se vindecă. Sunt eliberaţi hormonii, inclusiv hormonul de creştere, care este esenţial pentru dezvoltarea copiilor.
Ultima etapă, cea de a cincea, este cea a somnului REM, în care apar mişcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise. În acest moment creierul este la fel de activ ca atunci cânt suntem în stare de veghe şi acum se formează visele.
Dar, dacă acest mecanism al somnului este acum cunoscut, nu acelaşi lucru putem spune despre numeroasele tulburări de somn de care suferă foarte mulţi: insomnie, coşmaruri, somnambulism, paralizie în somn. Dacă unele din aceste neajunsuri sunt considerate banale, reprezentând doar un mic disconfort, altele pot fi traumatizante şi pot afecta serios viaţa celui care are aceste probleme.