Ce este carcinomul hepatocelular, boala cruntă care a omorât-o pe Denisa Manelista. Primele simptome

Denisa Manelista Potrivit unor informaţii, Denisa Răducu, cunoscută ca Denisa Manelista, ar fi fost diagnosticată cu carcinom hepatocelular.

Denisa Manelista Cântăreaţa Denisa Manelista a murit, după o luptă cu cancerul. Denisa suferea de cancer hepatic, in stadiul patru, afectiune care isi face simtita prezenta in organism in urmatoarele moduri:

-pierderea in greutate este primul semnal de alarma

-starea persistenta de greata si vomitatul frecvent

-organismul este extrem de slabit si senzatia continua de oboseala se instaleaza in corp

-febra este de asemenea un simptom obisnuit al acestei afectiuni

-durerile acute in partea de jos a abdomenului si aproape de umarul drept sunt de asemenea prezente in acest stadiu

-ficatul este marit si ai impresia ca un bolovan mare este prins in partea dreapta a coastelor

-splina este si ea marita si apasa in partea stanga a coastelor

-umflaturile in diferse parti ale abdomenului sunt de asemenea simptome obisnuite.

Denisa Manelista A murit Denisa Manelista. Cântăreaţa avea doar 27 de ani

Denisa Manelista Carcinomul hepatocelular reprezintă a treia cauză de mortalitate prin cancer din lume. Infecţiile cu virusurile hepatice B şi C constituie cauza cea mai frecventă a afecţiunilor hepatice ce predispun la carcinomul hepatocelular.

Purtătorii cronici de virus hepatic B prezintă un risc de o sută de ori mai mare de a dezvolta carcinomul hepatocelular decât persoanele sănătoase. În cazul celor care au instalată deja ciroza hepatică, riscul de a dezvolta boala este mai mare, fiind corelat şi cu încărcătura virală.

Denisa Manelista În ţările occidentale, infecţia cu virus hepatic C este cel mai frecvent factor de risc. 20-30% dintre pacienţii cu hepatită cronică C fac ciroză, la care apariţia carcinomului hepatocelular are o incidenţă de 3-5%. Când abuzul de alcool se suprapune peste hepatita cronică C, creşte incidenţa apariţiei carcinomului hepatocelular.

În cazul pacienţilor care nu prezintă hepatită virală cronică cu virus B sau C, factorii de risc pentru carcinomul hepatocelular includ vârsta, sexul masculin, sindromul metabolic, evident corelat cu obezitatea şi diabetul.

De asemenea, boala trebuie suspectată la persoanele cu boală hepatică cronică şi decompensare neaşteptată. Apariţia afecţiunii poate să rămână asimptomatică mai mult timp. Simptomele de afectare hepatică sunt durere în hipocondrul drept (la nivelul ficatului), icterul, ascita, hemoragia, tromboza venei porte sau encefalopatia.
Toţi pacienţii cu hepatită virală cronică B şi C trebuie supravegheaţi, supuşi unui screening, care ameliorează supravieţuirea acestor bolnavi, diagnosticarea precoce a carcinomului, iar accesul la tratament este mai bun.

Denisa Manelista Confirmarea de malignităţi pe un ficat cirotic se realizează prin ecografie, tomografie şi rezonanţă magnetică, fără a mai fi necesară biopsia hepatică.

Ca opţiuni terapeutice se recomandă intervenţia chirurgicală cu scopul eliminării locale a tumorii. Chimioembolizarea şi chimioterapia orală au drept scop prelungirea supravieţuirii, dar fără scop curativ. Tratamentul chirurgical are cel mai mare succes după rezecţia sau transplantul cu scop curativ.

În ultima perioadă, la nivelul cabinetelor de medicină de familie, tot mai mulţi pacienţi sunt depistaţi cu boală hepatică cronică în stadiu incipient, ceea ce permite prevenirea carcinomului hepatocelular. Diagnosticarea precoce a bolii oferă o sursă de vindecare, în timp ce tratamentul pentru boala avansată este extrem de limitat. Efectuarea ecografiei la interval de şase luni la grupurile cu risc este un instrument de primă linie pentru carcinomul hepatocelular.

Denisa Manelista Studii medicale au arătat eficacicatea prevenirii apariţiei carcinomului hepatocelular prin vaccinarea pentru hepatita B, atât la adulţi, cât şi la nou-născuţi. Aceleaşi rezultate au fost raportate şi după tratament antiviral pentru virusul hepatic C.