Cât a plătit fiecare bucureștean pentru finanţarea companiilor municipale

„Vizavi de oportunitatea înfiinţării acestor firme, remarcaţi că unele dintre ele sunt înfiinţate să presteze nişte servicii care există pe piaţă şi pe care piaţa nu are nicio problemă de a le furniza. De exemplu: compania de pază, compania de consultanţă, cea de întreţinere a arborilor şi a spaţiilor verzi. De IT nu mai vorbesc. (...) Fiecare bucureştean a plătit anul trecut prin impozitele şi taxele lui 390 de lei pentru finanţarea acestor companii. (...) Peste 20% din buget, anul trecut, s-a scurs în zona aceasta şi cred că măcar două din proiectele importante de infrastructură, atât de necesare şi atât de aşteptate, Prelungirea Ghencea şi Penetraţia de la Ciurel, puteau fi realizate uşor cu banii aceştia", a afirmat Deaconescu, în cadrul unei dezbateri organizate de PNL privind companiile municipalităţii.

Preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, a susţinut că aceste companii sunt o modalitate de a construi "un fel de Primărie paralelă" care să scape "de sita legilor achiziţiilor publice" şi demersurile necesare în vederea asigurării transparenţei.

"E o modalitate prin care se vor angaja un număr important de oameni, pe salarii mai bune decât salariile din Primărie, care în cea mai mare parte a lor probabil că vor fi o armată pentru următoarele campanii electorale, pentru partidul de guvernământ. Sigur că sunt o modalitate de a satisface clientela politică şi economică a PSD în Bucureşti. PNL a luat o decizie foarte clară de a se opune prin toate mijloacele legale, politice înfiinţării acestor companii. (...) O iniţiativă a colegilor mei consilieri a fost aceea de a sesiza Consiliul Concurenţei, pentru că, până la urmă, dacă vor primi bani direct, prin încredinţare directă, fără proceduri competiţionale, poate fi vorba chiar de suspicionarea unui ajutor de stat", a spus el.

Consilierul municipal Ciprian Ciucu a arătat că, deşi Gabriela Firea a invocat modelul vienez atunci când a anunţat înfiinţarea Holdingului Municipal, în capitala austriacă există doar şapte companii, iar acestea au fost înfiinţate de-a lungul a zeci de ani. El a afirmat că managerii companiilor municipale din Bucureşti nu sunt persoane cu notorietate.

"Practic, să înfiinţezi 22 de companii, să le dai 200 de milioane de euro dintr-o dată, nu are precedent în istoria managementului public. Riscul este major. (...) Modelul pe care l-am adoptat după anii '90 să mergem cu servicii publice pe operatori privaţi, care au experienţă, care au tradiţie, este acum total abandonat şi ne întoarcem la acel model care e invalidat în 30 de ani de tranziţie: companii de stat căpuşate şi politizate. (..) Au zis aşa: 'Nu avem capacitate administrativă în Primărie, pentru că sunt salarii mici'. Între timp, Guvernul a dat drumul la salarizare, după cum vrei, la nivel local şi au crescut foarte mult salariile în Primărie. Deci argumentul cum că nu ar putea să ţină oameni competenţi şi plătiţi bine în Primărie deja a picat', a explicat el.

Potrivit unui document furnizat de PNL, dintre cele 21 de companii funcţionale la această dată, 17 sunt înregistrate în SEAP, iar 13 au realizat cel puţin o achiziţie publică.

"Campionul absolut al procedurilor este CM Consolidări - 143 de proceduri, urmat de SC Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti SA - 96 de proceduri şi CM Tehnologia Informaţiei 23. Cel mai puţin: CM Parking (un autoturism) şi CM Protecţie Civilă şi Voluntariat", indică analiza PNL.

Conform acesteia, "în locul coordonării în vederea cheltuirii eficiente a banilor, fiecare companie dintre cele 21 are câte 2-3 furnizori 'agreaţi'".