Capcana din spatele creșterii economice. Cum alimentăm puterea de cumpărare din alte țări
Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut cu 9,3%, în primele opt luni ale anului, față de intervalul similar din 2016, potrivit datelor INS, fapt care demonstrează că unul dintre motoarele principale ale economiei rămâne consumul, nu producția, iar consumul se bazează mai ales pe produsele de import, realizate în țările din jurul nostru.
Creșterea de aproape zece procente se datorează în principal vânzărilor de produse nealimentare, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate miercuri.
Potrivit statisticii, în intervalul 1 ianuarie — 31 august 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, cifra de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a înregistrat de asemenea o creștere cu 8,4%, datorită vânzărilor de produse nealimentare (+12,5%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+11,2%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+3,8%).
Cresterea economica de 5,7% trebuie privită ca o cifră "rea", sunt de părere economiștii, tocmai pentru că se bazează excesiv pe consumul produselor din import. Nu e un succes, ci dovada unui insucces de management guvernamental, arată profesorul de economie Mircea Coșea.
"Această creştere economică, cea mai mare din UE, este transferată altor ţări care exportă la noi. Din acest motiv nu se vede în nivelul de trai al românilor. Nimeni nu spune că nu este bine să creşti prin consum, dar numai dacă există o ofertă internă. Altfel, vedem că avem cea mai mare viteză de îndatorare din ultimii 10 ani. Nu există un echilibru între consum şi investiţii, nu avem intrări de capital străin, de fondurile europene nu mai vorbesc", a explicat Mircea Coşea la Realitatea TV.
Deficitul balanţei comerciale s-a majorat în primele şapte luni cu 1,7 miliarde euro faţă de ianuarie-iulie 2016 (33%), ajungând la 6,82 miliarde euro, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 9,4%, iar importurile cu 12,6%.
În total, în perioada menţionată, exporturile au însumat 36,1 miliarde euro, iar importurile 42,92 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Raportat în lei, deficitul a avansat în primele şapte luni la 31 miliarde lei, faţă de 23 miliarde lei în perioada similară a anului trecut.
Un alt indicator deprimant pentru viitorul economiei este deficitul de cont curent. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele 7 luni un deficit de 3,63 miliarde euro, comparativ cu 2,22 miliarde euro în perioadă ianuarie-iulie 2016 și asta pe fondul importurilor (balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,39 miliarde de euro)
Majorarea cu 9,3% a volumului cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul s-a datorat, în principal, valorilor pozitive din vânzările de produse nealimentare (+12%), comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+11,9%) și vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+4,8%).
Datele INS relevă, totodată, că, în august 2017 față de august 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), ca serie brută, a crescut cu 15,9% ca urmare a rezultatelor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+18,5%), în comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+18,4%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+10,9%).