Căile ferate din România, harta dezastrului național. CFR Călători trenuri murdare și vechi de peste 60 de ani
Incompetența și corupția din spatele Căilor Ferate Române aruncă țara noastră înapoi în timp. Accidentele se înmulțesc, iar infrastructura este din ce în ce mai departe de standardele din celelalte țări ale Europei.
De fiecare dată când se strică ceva, românii s-au învățat să tot cârpească în loc să repare din temelii, iar alteori proiectele sunt abandonate cu totul. Este și cazul podului CFR dintre Giurgiu și București. Podul s-a rupt acum 19 ani. De atunci, trenul ocolește zeci de kilometri, iar călătorii fac între trei și patru ore până la destinație, asta deși înainte de 2005 drumul dura o oră și jumătate.
Acum 19 ani, a trecut ultimul tren peste podul de la Grădiștea. Ulterior i-a căzut un pilon, iar abia în acest an ar urma să fie refăcut. Doar podul, pentru că licitațiile abia încep pentru modernizarea șinelor inaugurate de Regele Carol în 1869.
Când podul era funcțional, trenul parcurgea 67 de kilometri de la București la Giurgiu, iar călătoria dura o oră și jumătate. În anul 2024, călătorii sunt nevoiți să petreacă peste patru ore în vagoanele murdare care ocolesc prin Videle.
Cei care urcă în tren se lovesc, însă, de realitatea cruntă. Vagoanele au fost cumpărate între 2003 și 2006 și nu au fost niciodată reparate. Au adunat deja peste trei milioane de kilometri, dublu față de standardele de casare din Statele Unite.
Săgeata albastră care merge la Giurgiu este vandalizată, iar toaletele sunt foarte murdare. Scaunele sunt și ele pline de pete, iar straturi groase de praf s-au depus în toate colțurile.
O bună parte din cele 1.100 de trenuri care se află acum pe șine ar trebui casate, iar CFR a cumpărat ultimele 603 vagoane acum 13 ani. Un număr considerabil de vagoane și locomotive au între 60 și 70 de ani, asta deși în țările moderne locomotivele sunt casate după cel mult 30 de ani.
Deși țara noastră bate de 20 de ani numai recorduri negative, în 2023 CFR a primit primul tren electric nou. Bucuria a fost de scurtă durată, astra pentru că s-a defectat de la primele probe și nu a ajuns nici astăzi în circulație.
O hartă din anul 2019 a Oficiului Pentru Statistică al Uniunii Europene ne arată cât de repede circulă trenurile pe continent. Liniile roșii sau portocalii sunt pentru viteze de peste 120 sau chiar 160 de km pe oră, iar liniile galbene arată vitezele scăzute, cele sub 60 de km pe oră. În dreptul țării noastre, deși avem un număr record de kilometri de cale ferată, sunt aproape numai marcaje galbene. Cu o singură excepție, cea a căii ferate dintre București și Constanța.
În anul 1931, un tren făcea între București și Oradea 11 ore și 50 de minute, propulsat de o locomotivă pe aburi. Astăzi face doar cu o oră mai puțin. Mersul Trenurilor publicat înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial arăta că trenul atingea și viteze pe care le-am putea considera astăzi uriașe, de 120 de kilometri pe oră. Cu toate acestea, standardele nu au crescut, ci au scăzut considerabil. Am moștenit una dintre cele mai lungi rețele de căi ferate din Europa, însă doar 37.5% din aceasta este electrificată.
Și mai grav este că pierdem de la an la an din ce în ce mai mulți kilometri de șine. Din cei 10.615 kilometri pe care îi avea în 2022, România, din acte au dispărut într-un an nu mai puțin de 149 de km. Din cei 100 de kilometri pe care voia să îi modernizeze în 2023, CFR Infrastructură nu a recepționat nici măcar unul. În totalitate, peste 9.000 de kilometri au nevoie de reparații capitale.
Tăierile continuă. Pentru a se alinia cerințelor din „ordonanța trenuleț”, care prevedea reducerea cheltuielilor, regionala de la Iași propunea anularea unor trenuri. Subvențiile pe care le dă Guvernul acoperă doar 48% din suma necesară, iar compania ar avea nevoie de 2,8 miliarde de lei.
Având în spate numai neajunsuri, calea ferată din România se îndreaptă din ce în ce mai mult spre dezastru. Accidentele care au loc pe șine s-au înmulțit. Pe 20 februarie, a izbucnit un incendiu într-un tren de călători, pe 16 ianuarie s-a răsturnat un marfar, iar pe 23 ianuarie o garnitură cu pasageri care mergea către Cluj a luat foc în mers. Deosebit de grav a fost accidentul de pe 4 decembrie de anul trecut, când un pantograf s-a desprins pur și simplu și a spart geamul unui vagon. Trei călători au fost răniți.
Probleme sunt în toate țările din estul Europei, însă potrivit statisticilor, românii sunt cei mai în urmă. Maghiarii și bulgarii nu sunt nici ei departe. Și la vecinii noștri curg scandalurile, iar jumătate din calea ferată din Ungaria este sub restricții de viteză. La fel ca în România, călătorii se plâng de vagoanele murdare și de întârzieri.
Alertă pe calea ferată: Vagon cu propan, deraiat în apropierea Zonei Libere Giurgiu