Aventura şi poveştile României Nedescoperite - VIDEO (P)
În fiecare zi vedem aceeași Românie urbană, gălăgioasă și de multe ori plictisitoare. Însă gândiți-vă la un lucru: la capătul cărărilor greu de străbătut mai există o Românie… de poveste, cu oameni adevărați, autentici, cu locuri frumoase și ocupații vechi, spectaculoase.O țară pe care însă prea puțini ajung să o descopere... Acum însă putem vorbi despre tehnologie, despre oportunități oferite de tehnologia mobilă și despre puterea internetului, uneltele care în ziua de azi conectează cele două lumi, cele două Românii distincte.
România Nedescoperită a ajuns pe Facebook, iar de acolo, sub privirile și în inimile tuturor utilizatorilor de internet.
Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai... Ajungem să vedem și să iubim România Nedescoperită. Cea de dincolo de orașele aglomerate, dincolo de viteza și superficialitatea activităților noastre zilnice. Cel mai adesea nu o vedem pentru că suntem prea ocupați, prea îndepărtați de ea și prea lipsiți de interes pentru valorile autentice. Dar România aceea este însuflețită, reală, plină de povești, de înțelepciune și de personaje fascinante, pe care acum avem șansa să le vedem, să le întrebăm, să le simțim autenticitatea. Marțea, pe pagina de Facebook România Nedescoperită, personajele de poveste intră în direct cu noi, cu voi, cu toți cei care doresc să le cunoască. Oameni frumoși, deschiși, care ne invită în casa lor, în România lor. De exemplu, în Țara Oașului, o zonă ca un cufăr păstrător al tradițiilor populare, Mătușa Floare este o...floare rară. Ea încă mai cheamă la șezătoare femeile satului, iar tradiția încă trăiește. "E aşa frumos la şezătoare..." zice mătuşa. "Că toate vin cu caier, să toarcem. Alta cu cosele, alta face şnur, alta face zgardă cu mărgele. Care cu ce are de lucru vine la lucru. Şi îi şezătoare. Spunem poveşti, spunem ghicitori, mai grăim că vin feciorii la fete, cum vin feciorii, ce fac, cum merg..." Vorbele Mătuşii Floare sunt calde, înţelepte şi pline de tâlc.
“Io-s Pițiș doinașul și marți pe-nserat v-aștept să vă zic de cântat”. Așa a deschis ușa badea Pițiș în seara de marți, pentru toți românii, pentru toți internauții utilizatori de facebook care au dorit să vadă încă o parte de Românie Nedescoperită. Numai așa se reînvie tradiția, comunicând direct cu păstrătorii vechilor meșteșuguri și tradiții din colțurile îndepărtate ale țării. În direct, odată cu avalanșa de întrebări către badea Pițiș, a apărut chiar și o propunere inedită, ca o punte între generații și între genuri muzicale. Artistul CRBL i-a propus să scoată o piesă împreună. Sesiunea live pe facebook aduce și surprize, momente pline de emoție, dar și replici haioase, numai bune de savurat seara, în fața paginii de facebook, lângă o cană de ceai fierbinte.
Invitația pentru următoarea întâlnire live, pe facebook, sună cam așa: Marțea viitoare, de la ora 19:00, intrați în direct, pe pagina România Nedescoperită, pentru “Mestesug cu belsug”. Gazdă va fi familia Sofonea, cojocari din Dragus. Mos Sofonea este desemnat la rândul său, Tezaur Uman viu, prin programul Ministerului Culturii si implementat prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. dedicat românilor ce păstrează și transmit mai departe comoara mestesugului cojocaritului. Sigur va fi o întâlnire de neuitat și poate astfel, chiar și cei mai curioși dintre internauții de orice vârstă vor afla că valorile vechi sunt cat se poate de actuale.
Din 2010 până în 2015, 43 de români au fost numiți Tezaure umane vii. Meșteri valoroși și apărători ai autenticității, personajele alese sunt niște oameni anonimi din toate colțurile țării, dar prețuiți de comunitățile lor și extrem de valoroși pentru România. Și modele de viață pentru cei tineri, cărora le transmit moștenirea lumii rurale. Sunt respectați pentru meșteșugul pe care-l stăpânesc de o viață întreagă, dar încă se luptă din greu pentru a transmite mai departe tot ceea ce au dobândit, la rându-le, de la înaintașii lor.
Nu sunt singurii oameni frumoși și autentici, dar sunt puțini, tot mai puțini. Iar țara cea frumoasă, de dincolo de viața noastră de zi cu zi, rămâne mai săracă dacă noi nu-i căutăm comorile nedescoperite.