Autostrada peste Valea Prahovei, a patra încercare. De ce refuză Guvernul banii UE

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat recent că licitaţia pentru autostrada Ploieşti-Braşov, în parteneriat public-privat (PPP), va fi lansată luni, iar în termen de 30 de zile investitorii străini şi români vor putea depune ofertele.

Tipul licitaţiei va fi selecţia competitivă a adăugat prim-ministrul.

"Mă bucur să anunţ că, luni, se va lansa licitaţia pentru realizarea autostrăzii Ploieşti - Braşov, în parteneriat public-privat, un proiect aşteptat de mult timp şi pentru care Guvernul a făcut eforturi în ultimele luni. În termen de 30 de zile, investitori români şi străini pot depune ofertele, iar tipul licitaţiei va fi selecţia competitivă. Vor urma negocieri cu investitorii selectaţi, astfel încât în luna decembrie estimăm semnarea acordului de parteneriat public-privat pentru realizarea acestei autostrăzi", a afirmat Viorica Dăncilă, într-o declaraţie de presă susţinută, joia trecută, la Palatul Victoria.

De ce fuge România de fondurile europene şi care este miza parteneriatului public-privat

Conflictul dintre Guvernul României şi Comisia Europeană în privinţa finanţării din bani europeni a proiectelor mari de infrastructură a atins noi cote săptămâna trecută: comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a atacat dur guvernarea Dăncilă.

Corina Creţu a acuzat Guvernul PSD-ALDE că respinge banii europeni pentru autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni şi preferă proiectele de tip PPP. Aceeaşi critică poate fi adusă şi pentru Comarnic-Braşov.

Deşi fondurile europene presupun o acoperire a investiţiei în proporţie de 85% asigurată de Comisia Europeană, fonduri nerambursabile, statul român punând doar 15%, actualul guvern alege să se folosească mai degrabă de parteneriatul public-privat (PPP), un procedeu contestat de specialiştii în domeniu. Explicaţiile pentru o astfel de decizie sunt însă neclare.

„Ca să fie foarte clar pentru toată lumea: fondurile europene sunt nerambursabile, deci practic sunt nişte bani gratis. Parteneriatul public-privat este o gogoriţă, un balon de săpun al guvernărilor PSD pe care îl tot folosesc. Proiectele acestea pe parteneriat public-privat trebuie să genereze venituri care să acopere costurile de investiţie. Autostrăzile din România şi autostrăzile din Europa, în general, sunt în aceeaşi situaţie: taxele impuse pentru utilizarea acestor drumuri nu pot acoperi costul de investiţie. Se făcuse la un moment dat un calcul pentru o autostradă, investiţia era de 300 de milioane de euro şi ceea ce îşi recupera statul era de 15-20 de milioane", a declarat Cătălin Drulă, deputat USR şi membru al Comisiei de Transporturi din Parlament.

Specialisştii explică şi de ce preferă statul să finanţeze de la buget astfel de proiecte, în loc să acceseze fonduri europene.

„Sunt reguli mult mai puţin stricte. Comisia Europeană de multă vreme ne solicită să tratăm la fel investiţiile din bugetul naţional cu cele din bugetul UE, dar noi nu facem lucrul ăsta, încă le tratăm separat. Şi atunci vor să se prevaleze de această distincţie", a argumentat prof. Dacian Dragoş pentru Adevarul.ro.

„Cred că este un cumul de rea-voinţă şi incompetenţă. E clar că nu se doresc fonduri europene, pentru că astea necesită seriozitate în redactarea proiectelor, iar statul român este în acest moment pur şi simplu incapabil să facă proiecte serioase. Şi atunci ne aruncă treaba asta cu pateneriatul public-privat care e o perdea de fum. "Da,da, facem" şi nu fac nimic", a mai spus Cătălin Drulă.