Arunci mâncarea? Care sunt consecințele
Haideţi să oprim risipa de mâncare! Şi să fim sincer cu noi, ca naţiune! Câţi români sunt atenţi la cantitatea de alimente pe care o cumpără astfel încât să nu arunce la gunoi mere uitate în bucătărie cu zilele sau legume pierdute prin congelator cu lunile?
Sau câţi nu lasă la restaurant farfuriile pe jumătate pline, din jena de a cere restul de mâncare la pachet, pentru acasă? Mâncarea salvată însemană sănătate salvată! Şi nu doar pentru noi!
Românii, şi nu numai, cumpără mai multă mâncare decât au nevoie şi o aruncă la gunoi după numai câteva zile. Iar cel mai adesea scapă tocmai de legume, de fructe şi de cereale, adică de produsele alimentare care le oferă sănătate pe termen lung. Puţini sunt cei care se gândesc la consecinţele acţiunii lor atunci când duc mancarea la cos.
În primul rând, ar trebui să ia în calcul faptul că mediul înconjurător are de suferit din cauza ignoranţei. Sunt irosite resurse importante ale Planetei doar pentru a umple rafturile magazinelor. Apoi, risipa de mâncare înseamnă şi risipa de bani.
Dar şi de energie fizică. La ce folos să transporţi atâta mâncare pe distanţe lungi, de la supermarket până acasă, dacă tot ajungi să scapi de ea? Locuitorii Uniunii Europene în frunte cu cei din Marea Britanie risipesc 22 de milioane de tone de hrană pe an, conform dcnews.ro.
Să ne amintim că există încă oameni care suferă de foame? Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că omenirea aruncă, anual, până la 50% din mâncare, adică 1,3 miliarde de tone de alimente, în timp ce, în lume, un miliard de oameni mor de foame în fiecare an.
Risipa de hrană este un fenomen specific ţărilor dezvoltate şi o mare problemă pentru ţările sărace. Specialiştii şi conducătorii lumii vor ca, până în 2025, să reducă deşeurile alimentare cu 50% prin tehnologie şi educaţie.