AMÂNAREA alegerilor parlamentare, în linie dreaptă: se pot organiza PESTE TERMEN, la cel mult 3 luni după expirarea mandatelor - MOTIVAREA CCR
Data alegerilor parlamentare decisă de Guvernul Orban pentru 6 decembrie poate fi amânată, potrivit MOTIVĂRII Curții Constituționale publicate miercuri, 14 octombrie. CCR a decis că alegerile pot fi organizate și anticipat, și peste termen, în acest al doilea caz, în nu mai mult de trei luni de la expirarea mandatului de patru ani al actualei legislaturi. Astfel, propunerea PSD de a organiza alegerile parlamentare pe 14 martie intră în linie dreaptă în cazul în care va fi de acord și președintele Klaus Iohannis. În acest moment, legea prin care parlamentarii stabilesc singuri când pot fi organizate alegerile legislative nu este în vigoare, ci așteaptă promulgarea de la Cotroceni.
Curtea Constituțională a stabilit, în motivarea deciziei prin care permite legii prin care Parlamentul poate să stabilească data alegerilor parlamentare, că hotărârea Guvernului Orban prin care a fost deja stabilită ziua de 6 decembrie nu va mai avea efecte după ce intră în vigoare legea votată de parlamentari. Practic, CCR a declarat constituțională competența parlamentarilor de a stabili data alegerilor legislative. Astfel că, după 30 de ani, Guvernul nu va mai stabili, ca de obicei, data alegerilor pentru Parlament, ci Legislativul însuși.
Reamintim că legea votată de parlamentari pentru stabilirea organizării noilor alegeri pentru următoarea Legislatură de patru ani nu este în vigoare, pentru că nu a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.
Șeful statului are la dispoziție zece zile să decidă dacă o promulgă sau o trimite Parlamentului la reexaminare. pentru încă alegerilor își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie. Guvernul a decis pe 3 septembrie prin HG ca data alegerilor parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie.
În Motivarea Curții Constituționale publicată miercuri se arată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului, prin lege ordinară.
La finalul lunii septembrie, CCR a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în decembrie 2016. Decizia de respingere a fost luată cu 5 voturi ”pentru” respingerea sesizării și 4 voturi ”împotrivă”, judecătorul Daniel Morar făcând Opinie separată la decizia CCR.
„Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor", se precizează în motivarea CCR, la punctul 157.
CCR mai spune că „nimic nu împiedică Parlamentul să deroge de la reglementarea de drept comun referitoare la autoritatea competentă să stabilească data alegerilor parlamentare”, potrivit pct 79 din Motivarea Deciziei nr 678/2020.
„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului", mai arată CCRl la pct 147.
CCR a respins pe 29 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Guvernului asupra Legii privind organizarea alegerilor parlamentare. CCR a decis că Parlamentul decide data alegerilor următorului Legislativ, și nu Guvernul.
Reamintim că deputatul independent Adrian Dohotaru a depus la începutul lunii octombrie un proiect de lege prin care propune ca scrutinul pentru alegerea Parlamenului să aibă loc în data de 14 martie, în loc de 6 decembrie, așa cum este deja stabilit. Inițiativa vine după ce Curtea Constituțională a decis, pe 29 septembrie, că Parlamentul este cel care decide data alegerilor legislative.