Alertă maximă în Marea Baltică: Scurgeri de gaze la conductele Nord Stream - Mai multe țări europene acuză un sabotaj al Rusiei

Danemarca și Suedia au început marți să investigheze scurgeri inexplicabile de gaze din cele două conducte rusești (Nord Stream 1 și Nord Stream 2), care circulă sub Marea Baltică, pe lângă Suedia și Danemarca. În prezent, acestea nu furnizează gaz către Europa. Cele două conducte rusești fac parte din infrastructura aflată în centrul crizei energetice de la invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

Gazoductul submarin este deținut majoritar de gigantul rus Gazprom iar scurgerea vine chiar cu o zi înainte de inaugurarea unei noi conducte de gaz, Baltic Pipe, care leagă Danemarca de Polonia. În primă fază, gazoductul va transporta două, trei miliarde de metri cubi de gaze anual. De aceea, experții nu exclud un posibil sabotaj din partea rușilor, mai notează Reuters. 

Danemarca a declarat alertă după ce, în Marea Baltică, lângă ruta gazoductului rusesc Nord Stream 2, a fost detectată o scurgere de gaz. Oficialii de la Copenhaga au transmis că emanaţiile de gaz au apărut în apropierea insulei Bornholm, la aproximativ 20 km sud-est de teritoriul danez. Gazoductul Nord - Stream 2 face legătura între Rusia și Germania şi nu a fost pus încă în serviciu, dar este încărcat cu gaz. Autoritatea maritimă daneză le-a recomandat echipajelor de pe nave să părăsească sau să evite de zona periculoasă. În aceeaşi zonă, a fost instituită şi o interdicție de survolare pentru avioane.

"Este periculoasă pentru traficul maritim. Navigația este interzisă pe o rază de cinci mile marine față de poziția raportată", a declarat autoritatea maritimă din Danemarca. 

Mai multe imagini cu scurgerile de gaz din Marea Baltică au fost filmate de Forțele Armate ale Norvegiei.

Funcționarea Nord Stream 2 este blocată încă dinaintea invadării Ucrainei de către Rusia. Berlinul a anunțat acest lucru încă înainte cu câteva zile, în 22 februarie, că nu va autoriza conducta menită să transporte gaze din Rusia în Germania prin Marea Baltică. Decizzia a fost anunțată după ce Putin a decretat recunoașterea celor două republici separatiste Donețk și Luhansk, liderul rus pregătind „terenul” pentru invazia Ucrainei. Printre motivele invadării Ucrainei s-au numărat denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și apărarea etnicilor ruși din Donbas.

Iar Rusia a redus încă din luna august livrările de gaz către Europa prin Nord Stream 1 înainte de a suspenda complet fluxurile. Moscova și-a motivat decizia prin dificultățile tehnice generate de  sancțiunile occidentale împotriva războiului din Ucraina. Europenii au acuzat însă regimul lui Putin că este doar un pretext pentru a șantaja comunitatea europeană, prin oprirea completă a livrărilor de gaze.