ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.UPDATE: Prezenţa la vot, la ora 21.00, era de 52,31% la nivel naţional şi de 54,29% în Bucureşti.
UPDATE: Până la ora 19.00 s-au prezentat la vot 48,89% dintre alegători la nivel naţional şi 48,93% în Bucureşti, conform BEC.
Prezenţa la vot în Bucureşti până la ora 19.00 a fost de 48,93%, potrivit datelor oficiale anunţate de Biroul Electoral Central, procentul fiind mai mare decât la alegerile prezidenţiale din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 45,06% dintre alegători. Peste 1,79 milioane de bucureşteni sunt aşteptaţi la urne, duminică, pentru alegerea noului şef al statului, scrutin care se desfăşoară, în Capitală, la 1.245 de secţii de votare.
UPDATE - PREZENŢA OFICIALĂ LA VOT, ora 19.00. Prezenţa la vot la nivel naţional, până la ora 19.00, este de 47,34%, iar în Bucureşti de 47,08%, conform rezultatelor preliminare publicate de Biroul Electoral Central.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. PREZENŢA OFICIALĂ LA VOT - UPDATE ora 17.30. Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 16.00, de 35,10%, sub prezenţa de la primul tur al alegerilor din 2009.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. UPDATE ora 16. Peste 6,4 milioane de români au mers la vot duminică, înainte de ora 16. Astfel, la nivelul întregii ţări, până la ora 16 votaseră 34,4 la sută dintre cetăţenii români cu drept de vot, anunţă BEC.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. PREZENŢA OFICIALĂ LA VOT LA ORA 14:30: Peste 3,7 milioane de români au votat până la ora 13 în toată ţara, potrivit rezultatelor BEC. Prezenţa la vot, la nivel naţional, la scrutinul de duminică, era, la ora 13.00, de 20,78%, mai mică decât la turul I al prezidenţialelor din 2009, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 20,96% dintre alegători, potrivit Mediafax.
Urban - 21,14%
Rural - 20,28%
Judeţele cu prezenţă ridicată la vot sunt:
Constanţa - 24,33%
Teleorman - 24,21%
Olt - 24,05%
Ilfov - 23,97%
Mehedinţi - 23,26%
Judeţele cu prezenţă redusă la vot:
Satu Mare - 15,42%
Maramureş - 15,53%
Covasna - 15,59%
Arad - 17,44%
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot arată astfel:
Sectorul 1 - 23,84%
Sectorul 2 - 21,27%
Sectorul 3 - 19,07%
Sectorul 4 - 20,93%
Sectorul 5 - 18,39%
Sectorul 6 - 22,13%
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. UPDATE: Peste 3,5 milioane de români au votat, până la ora 13:00, potrivit estimărilor făcute până în acest moment.
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot arată astfel:
Sectorul 1 -22,8%
Sectorul 2- 20,3%
Sectorul 3- 18,4%
Sector 4 - 20,7%
Sector 5 - 18,4%
Sector 6 - 21,2%
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. PREZENŢA OFICIALĂ LA VOT LA ORA 11:30: Peste un milion de români au votat până la ora 10:00 în toată ţara. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central la ora 11:30, prezenţa la vot arată astfel:
Urban - 6,37%
Rural - 6,78%
La capitolul prezenţă la vot, fruntaşe sunt judeţele:
Teleorman - 8,86%
Olt - 8,62%
Dâmboviţa - 8,21%
Constanţa - 8,20%
Ilfov - 8,02%
Prezenţă redusă s-a înregistrat în judeţele:
Covasna - 4,59%
Maramureş - 4,70%
Harghita - 4,84%
Satu Mare - 4,97%
Cluj - 5,22%
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot arată astfel:
Sectorul 1 -6,56%
Sectorul 2- 5,93%
Sectorul 3- 5,23%
Sector 4- 5,81%
Sector 5 - 5,39%
Sector 6 - 6,0%
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. PREZENŢA LA VOT LA ORA 10:00. Peste un milion de români au votat până la ora 10:00 în toată ţara. Mai exact, Biroul Electoral Central arată o prezenţă parţială de 6,5%.
La nivel judeţean, Constanţa conduce până acum la numărul votanţilor. Cea mai slabă prezenţă la vot s-a înregistrat în Covasna.
Şi bucureştenii s-au mobilizat la vot.
Potrivit datelor parţiale furnizate de BEC, prezenţa la vot pe sectoare, la ora 10:00, arată astfel:
Sectorul 1 - 6,6%
Sectorul 2 - 5,9%
Sectorul 3 - 5,2%
Sectorul 4 - 5,8%
Sectorul 5 - 5,4%
Sectorul 6 - 6,0%
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Campania electorală s-a încheiat în dimineața zilei de sâmbătă, la ora 7:00. După această dată, au fost interzise acțiunile de tip electoral. Astăzi, secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Udrea: Am votat pentru calea democraţiei
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Elena Udrea s-a prezentat, la ora 9:00, la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", din Bucureşti, pentru a-şi exprima votul.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. "Am votat conştientă că România se află la o răspântie istorică de drumuri. Am votat pentru calea democraţiei, justiţie independentă, stat de drept puternic, dar şi pentru prosperitate, pentru un preşedinte care să fie în stare să construiască cevaîn România, să ducă România măcar un pas înainte. Am votat pentru un preşedinte puternic, implicat, patriot, liber de butoane, neşantajabil", a spus Elena Udrea.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Mirel Mircea Amariţei: "Am votat pentru o Românie a prosperităţii"
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. "Romania, astazi esti pro. Români, nu va lasati influentati de slogane. Mergeti la vot, votati cu mintea si sufletul pentru ai nostri copii", a afirmat Mirel Mircea Amariţei.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Victor Ponta a votat împreună cu soţia Daciana şi cu primarul Oprescu
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Candidatul la preşedinţie şi, în acelaşi timp, premier al României, Victor Ponta, a votat la Şcoala nr. 17 din Bucureşti, alături de soţia Daciana şi de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. "Sunt convins şi optimist că după 25 de ani după ce ne-am câştigat o libertate pe care ne-o dorim foarte mult vom pune punct unei tranziţii", a declarat Victor Ponta.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Iohannis a votat alături de soţie. Zi specială în familia candidatului
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Iohannis a votat la Sibiu, alături de soţia lui. Candidatul la preşedinţie şi-a făcut apariţia la urna de vot la ora 09:30, la Şcoala nr. 4 din Sibiu.
"Am votat pentru România lucrului bine făcut. Am emoţii, până se termină ultima rundă de voturi", a declarat Klaus Iohannis.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Băsescu: Românii să vină la vot! Niciun candidat nu seamănă cu mine
ALEGERI PREZIDENŢALE 2014. "Este clar pentru mine că este momentul schimbării unui mod de a fi preşedinte, după 10 ani va veni alt tip de preşedinte. Problema este să fie unul care să continuie consolidarea statului de drept şi care să facă România frumoasă", a declarat Traian Băsescu.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Crin Antonescu: Am votat din respect pentru acest drept fundamental
”Am venit astăzi la vot,din respect pentru acest drept fundamental care este pană la urma cel mai important castig al nostru din ultimii 25 de ani, si din solidaritate pentru cei care isi exprima un vot, indiferent cu cine ai votat (....) Nu am avut dubii", a spus Antonescu.
OFICIAL: CÂȚI ROMÂNI AU DREPT DE VOT: Datele AEP
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. În primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, au drept de vot 18.296.567 de cetățeni români, iar la cel de-al doilea, pe 16 noiembrie, 18.305.826 de persoane, potrivit ultimelor date furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Campania electorală a debutat pe 3 octombrie, iar în cursa pentru fotoliul prezidențial au intrat 14 candidați — Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania). De asemenea, vizează funcția de șef al statului și patru independenți — Teodor Meleșcanu, Călin Popescu-Tăriceanu, Monica Macovei și Gheorghe Funar.
Președintele țării se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, conform legii pentru alegerea președintelui României, scrie Agerpres.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Program prelungit la buletine, în ziua alegerilor
Pe data de 1 noiembrie, programul la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor va fi cuprins între orele 8.00 – 16.00, pentru eliberarea actelor de identitate, iar la Serviciul Stare Civilă, pentru eliberarea de duplicate, între orele 08.00-16.00, în vederea facilitării obţinerii actelor de identitate. Pe 2 noiembrie, programul cu publicul la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor va fi între orele 8.00 – 21.00 iar la Serviciul Stare Civilă, pentru eliberare duplicate, între 8.00 şi 16.00, scrie ziarulevenimentul.ro.
ALEGERILE PREZIDENŢIALE: Prezenţa la vot va fi monitorizată în toate secţiile de votare
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a anunțat vineri că pentru alegerile prezidențiale de duminică au fost mobilizați peste 58.000 de angajați ai MAI, din care aproximativ 31.300 sunt polițiști, 12.500 jandarmi, 3.600 polițiști de frontieră, 10.000 pompieri și peste 600 de forțe ale altor structuri operative ale ministerului.
Oprea a arătat în videoconferința cu prefecții și șefii structurilor centrale și teritoriale ale MAI că principalele misiuni ale acestora vizează asigurarea ordinii publice, paza secțiilor de votare și prevenirea infracțiunilor electorale.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. "În total, 11.300 de angajați ai ministerului sunt implicați în misiunile de menținere a liniștii și siguranței publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secțiilor de votare. Alți 4.700 de specialiști ai MAI vor fi mobilizați pentru verificarea și soluționarea sesizărilor privind incidentele și evenimentele în legătură cu procesul de votare", a afirmat ministrul de Interne.
Oprea a subliniat că va fi constituită și o rezervă de intervenție formată din 7.800 de angajați ai structurilor de ordine publică.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit ministrului de Interne, în aceste zile, angajații inspectoratelor pentru situații de urgență desfășoară controale tehnice de specialitate pentru înlăturarea riscurilor de incendii în localurile de vot. "Vreau să aveți în vedere fiecare clădire unde sunt organizate secții de votare iar această acțiune să fie terminată până mâine", le-a spus Oprea prefecților.
De asemenea, IGPR a detașat de la începutul acestei săptămâni ofițeri specialiști în fiecare județ, pentru a monitoriza activitățile din competența structurilor teritoriale de poliție.
Gabriel Oprea i-a cerut chestorului general Petre Tobă să urmărească la nivel național legalitatea desfășurării transportului rutier de persoane, pentru a nu apărea situații care ar avea ca scop turismul electoral.
"Reamintesc că votarea de două sau mai multe ori, introducerea în urnă a mai multor buletine de vot sau votarea fără a avea acest drept constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la șase luni la trei ani", a subliniat Oprea, precizând că aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru cei care oferă bani, bunuri sau alte foloase.
S-a decis ORDINEA candidaților pe buletinul de vot
Kelemen Hunor va fi primul candidat pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale, el fiind urmat de Klaus Iohannis, Dan Diaconescu şi Victor Ponta, potrivit tragerii la sorţi făcută marţi de preşedintele BEC, judecătoarea Veronica Năstasie.
BEC a stabilit orele la care VEI AFLA PREZENȚA la VOT în ziua ALEGERILOR PREZIDENȚIALE
Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit orele de referință pentru transmiterea datelor privind prezența la vot la alegerile prezidențiale, orele la care informațiile vor fi disponibile și date publicității fiind 11,30, 14,30, 17,30, 20,30 și 22,30.
Potrivit unei decizii a BEC, orele până la care secțiile de votare vor transmite informații către BEC sunt 10,00, 13,00, 16,00, 19,00 și 21,00.
Transmiterea datelor privind prezența la vot către sistemul informatic se realizează numai de către președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitorii acestora.
Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare sau locțiitorii acestora, după caz, au obligația de a transmite, în ziua votării, informațiile privind prezența la vot.
Potrivit deciziei BEC, metodologia pentru colectarea datelor și informarea opiniei publice privind prezența populației la vot pentru secțiile de votare din străinătate se va stabili în mod distinct.
Câte secții de vot vor fi deschise în ziua alegerilor prezidențiale, în România și în străinătate
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: 307 televiziuni şi radiouri vor reflecta campania
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Campania pentru alegerile prezidenţiale, care va începe în audiovizual pe 3 octombrie, la ora 00.00, va fi reflectată de 307 televiziuni şi radiouri.
Astfel, 172 de televiziuni şi 135 de posturi de radio au informat CNA privind intenţia de a reflecta campania pentru alegerea preşedintelui României, potrivit unor informaţii făcute publice în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).
Printre televiziunile care vor difuza emisiuni electorale se numără Antena 3, staţiile locale ale Antena 1, B1 TV, Kanal D, Prima TV (staţia centrală, de la Bucureşti, şi staţiile locale), Digi 24 (staţia centrală şi cele locale), Realitatea TV (staţia centrală şi staţiile locale), The Money Channel, România TV, Naşul TV, Neptun TV, Look TV, Look Plus şi SRTv (staţiile centrale şi studiourile regionale).
Şi posturile de radio şi-au declarat intenţia de difuzare a unor emisiuni electorale, între acestea numărându-se Europa FM, RFI România, Realitatea FM (staţia centrală şi cele locale) şi posturile Societăţii Române de Radiodifuziune.
Toate aceste posturi de televiziune şi radio vor fi monitorizate de specialiştii CNA pe toată perioada campaniei electorale. Consiliul va monitoriza şi alţi radiodifuzori, prin sondaj şi dacă va primi reclamaţii.
Campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune publice şi private va începe pe 3 octombrie, ora 00.00, şi se încheie pe 1 noiembrie, ora 7.00, potrivit Deciziei CNA numărul 528 din 11.09.2014 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.
Pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al României, accesul la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este egal şi gratuit, potrivit mediafax.ro.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014: Cum arată BULETINUL DE VOT
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Membrii BEC au aprobat, joi, modelul buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, numele candidaţilor urmând să fie tipărite pe două pagini, respectiv opt pe prima pagină, şase pe următoarea.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Pe prima pagină vor fi imprimate opt patrulatere cu numele următorilor candidaţi: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Iohannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mircea Amariţei (Prodemo) şi Teodor Meleşcanu (independent). VEZI AICI BULETINUL DE VOT
Pe pagina a doua a buletinului de vot vor fi înscrişi candidaţii Gheorghe Funar (independent), Zsolt Szilagyi (PPMT), Monica Macovei (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Călin Popescu Tăriceanu (independent) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Patrulaterele cu numele candidaţilor sunt înscrise pe două coloane, numerele impare în partea stângă, iar cele pare în dreapta.
Contactat de MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a precizat că macheta buletinului de vot, aşa cum a fost prezentată, spre aprobare, membrilor BEC, de Monitorul Oficial, a fost astfel concepută - cu două pagini, pe prima opt candidaţi, iar pe a doua 6 candidaţi - la solicitarea BEC.
Download
Cei mai bine cotati candidati la alegerile prezidentiale din noiembrie sunt oameni instariti, dupa cum arata declaratiile lor de avere.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cea mai bogata este
Elena Udrea, presedintele PMP si candidatul acestui partid la fotoliul de la Cotroceni.
Astfel, Elena Udrea are mai multe case si terenuri, doua autoturisme - un Fiat 500 si un Mercedes -, bijuterii in valoare totala de 100.000 de euro, numeroase plasamente, investitii si imprumuturi, precum si mai multe conturi in lei si euro, in valoare totala de aproape 3,5 milioane de lei. De la Camera Deputatilor, Elena Udrea a incasat anul trecut aproape 59.000 de lei.
Victor Ponta, candidatul PSD, detine terenuri, case si apartamente, doua masini - Fiat si Citroen -, precum si bani in conturi la Unicredit Tiriac si BRD, in valoare totala de 250.000 de lei.
In calitate de premier, Victor Ponta a incasat 74.208 lei, in timp ce sotia sa, Daciana Sarbu, a castigat ca europarlamentar 74.408 euro.
Candidatul ACL,
Klaus Iohannis, primar al Sibiului, a trecut in declaratia de avere 3 apartamente si 3 case de locuit, precum si trei conturi la BCR in lei, euro sau dolari, in valoare totala de aproape 110.000 de lei.
Citeşte mai multe pe
ziare.com.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Liberalii au decis. KLAUS IOHANNIS este candidatul PNL pentru alegerile prezidenţiale, în urma votului din Delegaţia Permanentă a PNL. Iohannnis a obţinut 111 voturi, iar Crin Antonescu doar 55 de voturi. Cinci voturi au fost nule.
Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a fost desemnat, luni, de Delegaţia permanentă a PNL, drept candidatul partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Iohannis a obţinut un număr de voturi dublu faţă de Antonescu, din partea membrilor Delegaţiei Permanente.
Pentru Klaus Iohannis au optat 111 membri ai Delegaţiei Permanente, în timp ce pentru Crin Antonescu au votat doar 55.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal s-a reunit, luni, pentru a stabili candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale.
"Eu cred că, cel puţin de cinci ani cât am condus partidul, m-am tot prezentat. Astăzi nu o să fac o prezentare foarte lungă", a declarat Antonescu, înaintea întâlnirii.
Întrebat dacă renunţă la candidatura pentru prezidenţiale, având în vedere rezultatele sondajului, Antonescu a răspuns: "Nu. E un sondaj pe care nu mi-l asum, dar pe care nu îl contest".
"Nu fac niciun comentariu legat de şansele celor doi. Votul va fi secret pentru că aşa spune statutul. Eu nu voi ţine cont de sondaje. Important e să îl alegem pe cel cu cele mai reale şanse", a declarat Mircea Ionescu Quintus.
PORTRET DE CANDIDAT: Dan Diaconescu, din tomberon la Cotroceni
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Senzaţional. Serialul Elodia, şedinţe de spiritism, scandaluri conjugale, dansuri pe mese sau mistere elucidate în direct. Sunt ingredientele care l-au făcut celebru pe Dan Diaconescu, acum candidat la alegerile prezidenţiale.
MONICA MACOVEI şi-a lansat candidatura la PREZIDENŢIALE
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi seara, că va candida la Preşedinţia României, ca independent. Anunţul a fost făcut pe un site special creat pentru susţinerea sa la Cotroceni - www.macoveipresedinte.ro - şi pe pagina sa de Facebook.
Redăm integral mesajul postat de Monica Macovei pe contul său de Facebook:
"In urmă cu două luni, nu mi-aș fi imaginat că voi veni în fața voastră cu acest anunț. Abia am terminat o campanie pentru a fi realeasă în Parlamentul European. Doream să continui de la Bruxelles, și în acest nou mandat, lupta împotriva corupției şi fraudei pentru competiție corectă în economie, care să aducă românilor investiții și locuri de muncă.
Intre timp, ceva s-a schimbat însă în Romania. Și eu, ca și voi, sunt nemulțumită de opțiunile de vot care ni s-au oferit. Opțiunile de vot care ne sunt impuse de partide nu au fost testate în nicio bătălie electorală națională.
De curând, mii și mii dintre voi m-ați chemat să intru în cursa pentru Cotroceni. Răspund acum şi candidez. Nu a fost o alegere ușoară, dar este o provocare pe care mi-o asum cu hotărâre si credință.
Mi-am început cariera ca tânăr procuror, am devenit apoi avocat pentru drepturile omului, am lucrat pentru a aduce pacea și democrația in tari care trecuseră prin războaie. La sfârșitul lui 2004, am fost numită Ministru al Justiției.
Era un moment în care de reforma justiției depindea intrarea noastră în Uniunea Europeană. Am pus bazele independenței justiției și am construit DNA. Acum, nu ca până în 2004, corupții plătesc pentru faptele lor.
Acum cinci ani, am mers la Bruxelles. Am vrut să-mi servesc țara în continuare și să contribui ca România sa fie un stat modern şi prosper în Europa.
Prin eforturile mele, în curând, infractorii din toată Europa îşi vor pierde și averile nejustificate.
De ce candidez acum, vă întrebați. Candidez pentru că știu că putem mai mult. Trebuie să dorim mai mult şi să știm că putem mai mult ca țară.
Nu avem altă șansă decât să cerem mai mult în aceste alegeri. În acest an, România este la răscruce. Putem merge înainte sau putem să ne întoarcem cu 10 sau 20 de ani în urmă.
Alegerea este a noastră. Așa cum eu am decis să candidez şi voi trebuie să decideți să vă implicați.
Aceasta este România voastră. Acesta este viitorul vostru. Cei care vi-l fură, vă fură mai mult decât bani din buzunar. Vă lipsesc de investițiile care fac economia mai bună, pun pe fugă afacerile care creează locuri de muncă, vă fură din banii de sănătate, din educația copiilor voștri. Fură din viitorul vostru şi din viitorul copiilor voștri.
România are un potențial uriaș. Ca președinte, voi asigura pentru România o economie liberă și sănătoasă, care creează locuri de muncă şi oportunități pentru tineri şi o viață decentă pentru pensionari. O Românie în care educația și sănătatea sunt priorități. O Românie care este respectată de partenerii din Europa și de peste Atlantic.
Dar nu pot face asta singură. Am nevoie de ajutorul vostru. Am nevoie ca și voi să credeți că și voi puteți face schimbarea în bine.
Veniți astăzi lângă mine. Implicați-vă în campania mea. Aveți de ales: îi lăsați să va distrugă viitorul sau veniți acum lângă mine sa ne câștigăm împreună viitorul."
Declarațiile de avere ale candidaților la alegerile prezidențiale, pe site-ul ANI
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Agenția Națională de Integritate (ANI) a lansat pe pagina de internet www.integritate.eu o secțiune destinată declarațiilor de avere și de interese depuse de către candidații la alegerile prezidențiale din luna noiembrie.
Potrivit prevederilor art. 3, alin. (4) din Legea nr. 176/ 2010, "Persoanele care candidează pentru funcțiile de Președinte al României [...] sunt obligate să își declare averea și interesele".
Totodată, conform art. 3, alin. (5) din același act normativ, declarațiile de avere și interese se depun la Biroul Electoral Central, odată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare, și se transmit ANI "în termen de cel mult 48 de ore de la depunere".
ANI susține, într-un comunicat de presă difuzat luni, că declarațiile de avere și interese se întocmesc potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 din Legea nr. 176/ 2010.
Agenția a efectuat demersuri pentru facilitarea procesului de completare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese de către categoriile interesate, prin introducerea formularelor electronice inteligente, care permit completarea standardizat, în următoarele variante: online — cu semnătură calificată sau offline: fie electronic — cu semnătură calificată, fie tipărite — cu semnătură olograf, cu coduri de bare, potrivit agerpres.ro.
Dan Diaconescu şi-a depus candidatura la BEC
Ce scor a obținut MELEȘCANU la alegerile PREZIDENȚIALE din 2000. Câte VOTURI a reușit să strângă
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Teodor Meleșcanu și-a anunțat astăzi, oficial, intrarea în cursa pentru Cotroceni, acesta fiind la a doua încercare de a ocupa cea mai înaltă funcție în stat. La scrutinul din anul 2000, când acesta a candidat la alegerile prezidențiale, Meleșcanu a obținut un scor foarte slab, de doar 1, 91%.
Teodor Meleșcanu a anunțat astăzi că s-au strâns aproape 400 000 de semnături pentru candidatura sa la prezidențialele din luna noimebrie, dar istoria arată că la alegerile prezidențiale din anul 2000, când acesta a candidat din partea Alianței pentru România, a obținut un scor foarte slab. Astfel, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Meleșcanu a obținut doar 1, 91% din voturi, însemnând 214 642 de voturi.
Reamintim că ApR a fost un partid politoc înființat în anul 1997, care ulterior, a fuzionat, în 2002 cu PNL, Meleșcanu fiind președintele ApR, până la momentul fuziunii dintre cele două formațiuni. După fuziune, Teodor Meleşcanu şi Viorel Cataramă au devenit vicepreşedinţi ai PNL. În acest fel, după patru ani de la înfiinţare, ApR şi-a încetat existenţa.
Totodată, după scorul de 1, 91%, Teodor Melescanu a abandonat o vreme cariera politica si diplomatica pentru a face parte din Consiliul de Administratie al grupului Rompetrol, condus de Dinu Patriciu. El si-a dat demisia de la Rompetrol in 2004, inaintea alegerilor legislative, in favoarea candidaturii pentru un nou mandat de senator, scrie hotnews.ro
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cum s-a format ApR
Creată în jurul lui Teodor Meleşcanu, Viorel Sălăgean, Iosif Boda, Mircea Coşea şi Marian Enache, ApR şi-a ţinut prima Convenţie Naţională pe 6-7 decembrie 1997, ocazie cu care au fost adoptate Statutul şi Programul partidului. ApR s-a dorit a fi o alternativă „atât faţă de actuala guvernare, cât şi faţă de fosta guvernare, actuala opoziţie”. Teodor Meleşcanu a devenit oficial preşedinte al partidului, fiind secondat ca prim-vicepreşedinte de Mircea Coşea.