ACCIDENT AVIATIC. Procuror: Există suspiciune de "conduită culpabilă" a unor miniştri
ACCIDENT AVIATIC. Procurorul general al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la Sibiu, că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru".
ACCIDENT AVIATIC. Procurorul general al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Sibiu, despre ancheta în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, spunând că "există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari", fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
"Există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari şi care ar atrage competenţa procurorului militar. De asemenea, există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză din instituţiile centrale ale statului/ Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitatea de ministru şi în final se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane", a declarat Lazăr.
El a spus că astfel s-a pus problema dacă este atrasă competenţa Parchetului Curţii Militare de Apel sau competenţa secţiei militare a Parchetului ICCJ.
"În final va trebui să se dea o soluţie, să se cenzureze conduitele persoanelor care au avut atribuţii în acest domeniu şi să se clarifice dacă ele au fost conforme cu procedurile care au fost ridicate şi depuse la dosar sau au acţionat cu întârziere şi atunci ar exista o anumită culpabilitate pentru anumite persoane", a spus el.
El a menţionat că sunt câteva categorii de persoane care au fost audiate şi care reprezintă personalul ISU, Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări şi victimele.
"În continuare urmează o altă fază a anchetei în care vor fi audiate persoanele care au avut atribuţii de serviciu pentru a pregăti avionul de zbor, Romatsa, apoi persoanele care au coordonat în cadrul celulelor din instituţiile centrale", a mai spus Lazăr.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni vor fi continuate de procurorii militari din PICCJ, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, a anunţat, marţi, Parchetul instanţei supreme.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în urma probelor strânse de anchetatori a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului, cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. Având în vedere calitatea acestor persoane, competenţa îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia parchetelor militare, explică sursa citată.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au încheiat o primă etapă a cercetărilor în cauza privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Până acum, susţin reprezentanţii PICCJ, a fost făcută cercetarea locului producerii accidentului şi au fost ridicate mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele vătămate în accident, persoanele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare, dar şi medici de urgenţă.
Până în acest moment, procurorii au dispus şi efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate şi depuse documentele relevante de la instituţiile în cauză.
"Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate", mai informează PICCJ.
În urma accidentului aviatic produs în 20 ianuarie în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.
Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, au fost internate la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca. În 21 ianuarie, medicul Radu Zamfir a fost externat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Cluj, ajungând în Capitală la bordul unui avion de linie.
Ulterior, medicul a susţinut o conferinţă de presă la Institutul Fundeni, el spunând că datorită lui Adrian Iovan sunt cinci oameni în viaţă, după ce aeronava a intrat în ceaţă, a pierdut înălţime şi a pierdut un motor. În urmă cu o săptămână, medicul Zamfir şi-a reluat activitatea.
În urma accidentului aviactic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.